Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu se înțeleg între ei cum să judece apelurile

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu se înțeleg între ei cum să judece apelurile

O sesizare a completului pentru dezlegarea unor pricini de drept, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, arată că judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu se înțeleg între ei cu privire la cum să judece apelurile.

Chestiunea de drept care i-a făcut pe magistrați să recurgă la această soluție, se referă la judecarea apelului, fază de judecată, unde Codul de Procedură Civilă, arată că se pot administra probe. De la aceste probe a pornit și neînțelegerea judecătorilor clujeni. Unii dintre ei susțin că în faza apelului pot fi prezentate probe noi, care nu au fost aduse pe masa judecătorului, de la instanța de fond, în timp ce alții susțin că dacă aceste probe nu au fost prezentate, la fond, ele nu mai pot fi discutate la apel, și deci, nu mai pot schimba soarta procesului.

”Într-o primă opinie, în noțiunea de probe noi ce pot fi încuviințate în apel se includ probele propuse în fața primei instanțe și care au fost respinse pentru nerespectarea condițiilor ce decurg din dispozițiile art. 255 și art. 258 Cod de procedură civilă, dar și probele care nu au fost propuse în fața primei instanțe, ci sunt enunțate pentru prima dată prin cererea de apel sau prin întâmpinarea la apel”, susțin magistrații care vor ca probele noi să fie discutate în faza apelului, invocând principiul efectului devolutiv al apelului și cel al rolului judecătorului în aflarea adevărului.

De cealaltă parte, judecătorii de la alte secții civile și de contencios administrativ, spun că probele noi nu pot fi luate în considerare. ”Cea de-a doua opinie este însușită de o parte din judecătorii Secției a II-a civilă a Curții de Apel Cluj care susțin opinia inadmisibilității probelor noi în apel cu argumentul conform căruia nesolicitarea probelor în termenele prevăzute de lege atrage decăderea, conform dispozițiilor art. 185 alin. 1 și art. 208 alin. 2 C.pr.civ., decădere care își produce efectele pe toată durata procesului, nu doar în fața primei instanțe”, se arată în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ne puteți urmări și pe Google News

Decizia completului de dezlegare a unor chestiuni de drept, va fi obligatorie și va trebui aplicată unitar de toate instanțele din România, fiind lege în acest sens.