Judecătoria Găeşti arată în motivarea deciziei citată de Mediafax că a hotărât menţinerea în închisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD", deoarece acesta îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată. "Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate", se arată în motivare. Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile.

Potențial științific

El a executat, efectiv, 139 de zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiţionată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti, şi i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activităţilor lucrative prestate si a lucrărilor ştiinţifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrări ştiinţifice si 16 zile, în baza muncii prestate la penitenciarele Bucureşti Jilava si Găeşti), totalul zilelor executate fiind de 305 (139+166 zile).

"Executarea fracţiunii de pedeapsă nu atrage însă, automat, liberarea condiţionată a deţinutului, fiind necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.59 Cod penal (1969), liberarea condiţionată fiind o facultate, lăsată la aprecierea instanţei de judecată", notează judecătorul.

Indreptare incertă

Referitor la cea de a doua condiţie, "să dea dovezi că s-a îndreptat şi că se poate integra în societate", magistratul apreciază că "timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanţei că scopul preventiv şi educativ al pedepsei aplicate a fost atins".

"Pentru ca scopul pedepsei (prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni) să fie îndeplinit, pedeapsa trebuie sa fie adecvată acestui scop, atât în momentul în care limitele sale sunt legiferate pentru fiecare infracţiune în parte, cât şi în momentul individualizării judiciare şi în momentul executării. Faza de executare a pedepsei este cea în care se pune accent deosebit pe prevenţia specială (reeducarea condamnatului), în celelalte doua faze, cea a individualizării legislative şi a individualizării judiciare, punându-se accent cu precădere pe prevenţia generală", mai arată instanţa în motivare. În fnal judecătorul arată că, "faţă de durata pedepsei, 2 ani si 6 luni, perioada efectiv executată este mult prea mică, în raport de perioada considerată ca si executată, nefiind oportun, la acest moment să se dispună liberarea condiţionată".

Caracterul represiv al pedepsei

"Nu trebuie pierdut din vedere faptul că pedeapsa are si caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioada de timp, ce variază în funcţie de criteriile de individualizare a pedepsei. Astfel, se apreciază că scopul pedepsei nu a fost atins, aceasta urmărind prevenirea săvârşirii altor fapte de către condamnat sau de alte persoane, prin funcţiile ei de intimidare si exemplaritate, atât de necesare in vederea ocrotirii valorilor sociale pe care legea penală le protejează", conchide instanţa. Judecătoria Găeşti a respins cererea omului de afaceri pe 31 august. Decizia instanţei poate fi contestată la Tribunalul Dâmboviţa.

Cinci cărți în patru luni

Ioan Niculae îşi va executa în continuare pedeapsa în Penitenciarul Găeşti şi mai poate introduce o cerere de eliberare condiţionată la 60 de zile de la momentul în care comisia din penitenciar i-a examinat-o pe cea de faţă. Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost analizată de comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti şi înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august.

Avocatul omului de afaceri a declarat că acesta merită să fie eliberat după ce, în cele cinci luni de detenţie, a scris cinci cărţi. Cărţile semnate de Ioan Niculae sunt în domenii precum agricultura şi chimia, în care de altfel omul de afaceri are investiţii. Două dintre volume se intitulează "Bioetanolul, combustibilul viitorului" şi "Valorificarea energetică a biomasei".

O nouă șansă

Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată, însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea. Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se judecă la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie. Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului S.C. Interagro S.A. Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Bani pentru partid

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Alt dosar

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Ioan Niculae, pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, iar pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă.

Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", mai susţin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării hotărârii de Guvern.

Te-ar putea interesa și: