JUDECĂTORI: „Conflictul de interese în care s-a aflat Mircea Diaconu a fost nu numai unul potențial și actual ci și unul consumat!”. „Faptele sunt lipsite de pericol social al unei infracţiuni”

Ionel Stoica in Justitie la 3 iunie 2014, 15:32

Fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu a fost achitat, pe 13 mai 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de conflict de interese, instanţa dispunând ca acesta să plătească o amendă administrativă de 1.000 de lei. Atât Mircea Diaconu cât şi procurorii au declarat recurs la Curtea Supremă.

Potrivit motivării Curţii de Apel Bucureşti, obţinute de „Evenimentul zilei”, Mircea Diaconua fost găsit vinovat de conflict de interese, dar el nu a fost condmnat deoarece faptele de care a fost acuzat sunt lipsite de pericol social.

Motivarea Curţii de Apel Bucureşti

Instanța arată că Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei include o definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici: conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus.

Conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

Analizând din această perspectivă și, bineînțeles, prin prisma prevederilor art. 2531 Cod penal din 1969, instanța constată că sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii:

inculpatul Diaconu Mircea a participat la negocierea condițiilor contractuale, a prezidat comisiile de examinare a condițiilor pe care soția sa le îndeplinea pentru ocuparea unui post sau încheierea unor contracte;
existența unui interes personal – acesta este reprezentat de beneficiile pe care soția sa, DMD (n.r. Diana Lupescu Mircea Diaconu) le-a obținut, urmare a deciziilor luate: creștere salarială, obținerea de remunerații pentru contractele de drepturi intelectuale;

Conflictul de interese în care s-a aflat inculpatul a fost nu numai unul potențial și actual ci și unul consumat.

În aprecierea realizată de instanță asupra elementelor constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, pentru care inculpatul Diaconu Mircea este cercetat, respectiv în ce privește latura subiectivă a acesteia, se va raporta la așteptările publicului privind conduita pe care acesta trebuia să o aibă. Astfel, pe lângă cerința ca atribuțiile sale să fie exercitate în mod transparent şi echidistant, inculpatul, ocupând funcția de director al unei instituții publice de cultură trebuie să se abţină de la luarea oricăror decizii în care, chiar și potențial ar putea fi implicat un interes al său personal.

Așa fiind, faptele inculpatului Diaconu Mircea, care:

în calitate de director al Teatrului "CT. Nottara" Bucureşti, a participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi la data de 27 aprilie 2007 a semnat contractul de drepturi intelectuale (regie) nr.52 având ca obiect realizarea de către soţia sa a spectacolului „RITMURI”, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum total de 6.620 lei, beneficiu realizat în două tranşe, la 11 mai 2007 şi respectiv 12 noiembrie 2007,
la data de 13 august 2007, în calitate de director al Teatrului "CI. Nottara" Bucureşti a prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic la această instituţia publică de cultură, după ce în cursul aceleaşi luni a aprobat şi tematica de concurs pentru regizorul artistic şi cunoştea cu exactitate că numai soţia sa se va prezenta la concursul organizat pentru promovarea în această funcţie, a acordat calificative maxime, iar apoi a emis Decizia nr.67/2007 de promovare a soţiei sale în funcţia de regizor artistic, act administrativ în baza căruia acesta a realizat un folos material direct concretizat în creşterea salarială de la nivelul corespunzător salariului de bază al treptei profesionale S I la salariului de bază al treptei profesionale S IA, respectiv de la 1.309 lei, la 1.486 lei în lunile imediat promovării, respectiv la suma de 2.355 lei la finele anului 2012,
a participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi la data de 31 octombrie 2007 a semnat contractul de drepturi conexe (autor) nr.l35, pe perioadă nedeterminată, respectiv pe toată perioada în care piesa DE TREI ORI DRAGOSTE se joacă de către Teatrul "CI. Nottara" Bucureşti, în ţară şi străinătate, cu soţia sa în calitate de colaborator, pentru rolurile , Femeia 1 şi Soţia, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru acesta în cuantum total de 12.200 lei, respectiv 690 lei în 2007, 2.970 lei în 2008, 3.555 Iei în 2009, 3.160 lei în 2010, 1.460 lei în 2011 şi 365 lei în 2012,
la data de 25 mai 2011, în calitate de director al Teatrului "C.I. Nottara" Bucureşti, a participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi a semnat contractul de drepturi intelectuale (regie) nr.94, pe perioadă nedeterminată, având ca obiect realizarea de către soţia sa a scenografiei, respectiv a decorului şi costumelor pentru piesa „NU VORBIŢI CU ACTORII” în regia soţiei sale, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos materiale pentru aceasta în cuantum total de 9.070 lei,
la data de 27.06.2011, în calitate de director al Teatrului „C.I. Nottara” a participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi a semnat contractul de drepturi intelectuale (regie) nr.121, pe perioadă neprecizată, cu soția sa, în calitate de colaborator – actor, pentru rolul Eva Starsky din spectacolul „NU VORBIŢI CU ACTORII” a cărui regie și scenografie erau realizate tot de soția sa, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum total de 1.222 lei,
întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese (5 acte materiale) prev. de art.2531 din Codul penal din 1969.

Aprecieri asupra pericolului social pe care îl constituie infracțiunile deduse judecății

Potrivit art. 19 din Legea nr. 255/2013, de punere în aplicare a codului de procedură penală, atunci când, în cursul procesului, se constată că în privința unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispozițiile art.181 din Codul penal din 1969, ca lege penală mai favorabilă, instanța dispune achitarea, în condițiile Codului de procedură penală.
Astfel, întrucât în cauză, instanța, așa cum am arătat mai sus, a identificat ca lege penală mai favorabilă Codul penal din 1969, iar faptele au fost săvârșite de inculpatul Diaconu Mircea anterior intrării în vigoare a Codului penal, la 01.02.2014, va analiza pericolul social al faptelor acestuia, ca trăsătură esențială a infracțiunii, potrivit reglementării anterioare, acesta nemairegăsindu-se în reglementarea actuală ca trăsătură a infracțiunii.
Potrivit art.181 din Codul penal din 1969, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşirea a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
În al.3 se arată că în cazul faptelor care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, instanţa aplică una din sancţiunile cu caracter administrativ prev. la art. 91 C.p. din 1969.
Rămâne astfel în sarcina instanţei obligaţia de a verifica, prin folosirea criteriilor enumerate la al.2 al art.181 C.p. din 1969, dacă fapta supusă cercetării prezintă sau nu gradul de pericol social necesar pentru caracterizarea acesteia ca infracţiune.

În analizarea faptelor inculpatului Diaconu Mircea, Curtea se va raporta la aceste criterii, constatându-se că acestea aduc o atingere minimă valorilor ocrotite de lega penală. Se reține că efectele comiterii acestora – încheierea de contracte de drepturi intelectuale ale Teatrului „C.I. Nottara” cu soția sa, DD M, au reprezentat un plus adus culturii românești și nu au adus nicio tulburare societății sau instituției de cultură.

Nu sunt lipsite de relevanță nici circumstanțele personale ale inculpatului Diaconu Mircea, actor și profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București, cu o cunoscută și apreciată carieră în teatru și film, persoană care s-a bucurat de o largă apreciere în societatea românească, circumstanțe care sunt în măsură să inducă instanței convingerea că faptele săvârșite de acesta, ce constituie obiectul prezentei cauze, sunt lipsite de pericolul social al unei infracțiuni.

Urmează ca instanța, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 255/2013, de punere în aplicare a codului de procedură penală, să dispună achitarea inculpatului Diaconu Mircea, pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de conflict de interese, prev. de art. 2531 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. din 1969 şi art. 5 C.p.
Instanța va aplica inculpatului Diaconu Mircea sancțiunea administrativă a amenzii, în cuantum de 1000 de lei, sancțiune care, deși nu se mai regăsește în noul cod penal, este aplicabilă, întrucât s-a constatat, așa acum am arătat, legea penală anterioară ca lege penală mai favorabilă, așa încât și regimul sancționator urmează a fi individualizat potrivit acestor reglementări.
Văzând că normele procedural penale sunt de imediată aplicare, iar prevederile art. 192 al. 1 lit. d Cod procedură penală din 1968, potrivit cărora cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de inculpat, în cazul în carea fost achitat în temeiul art. 10 lit. b1, nu se mai regăsesc în prevederile noului cod de procedură penală, instanța, va constata, potrivit prevederilor art. 275 al. 3 C.p.p., că aceste cheltuieli rămân în sarcina statului.
Faţă de cele reţinute în baza art. 396 alin. 5 C.p.p. raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013 și art. 181 C.p. din 1969, va achita pe inculpatul Diaconu Mircea sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conflict de interese prevăzute de art. 2531 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. din 1969 şi art. 5 C.p.
În baza art. 181 al. 3 C. pen. din 1969 rap. la art. 91 lit. c C.pen. din 1969 va aplica inculpatului amenda administrativă în cuantum de 1000 de lei.

Acuzaţiile procurorilor

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Mircea Diaconu că, în calitate de director al Teatrului "C.I. Nottara", ar fi participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi a semnat, la data de 27 aprilie 2007, contractul de drepturi intelectuale (regie) având ca obiect realizarea unui spectacol de către soţia sa, actriţa şi regizoarea Diana Lupescu, contract în baza căruia s-ar fi realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.