Caz fără precedent în justiția românească. DNA a reușit anularea unor sentințe date în fals de fosta președintă a Judecătoriei Ineu, județul Arad. Magistratul Florița Boloș a fost trimis în judecată zilele trecute pentru noi fapte de corupție. Judecătoarea este deja încarcerată, în urma unei alte condamnări. După ce a atribuit 8.768 de hectare unor falși moștenitori, magistratul a comis aceeași faptă atribuind altor beneficiari ilegali aproape 500 de hectare de teren
Condamnată la 4 ani de închisoare, după ce a fost prinsă în flagrant de luare de mită (5.500 de lei dintr- un total promis de 17.500) Florița Boloș este magistratul care a girat împroprietărirea, în fals, a unei familii, cu întreg teritoriul administrativ al unui sat din Arad, în 2013. Tot terenul satului Nadăș, 8.768 de hectare, a fost atribuit unor falși moștenitori, familia Colțeu. Cele 800 de familii din sat ar fi urmat să plătească chirie familiei împroprietărite fraudulos, atât pentru grădinile folosite, cât și pentru terenurile pe care își aveau ridicate casele.
Fiecare dosar cu prețul lui
Sursele EVZ arată că judecătoarea Floriţa Boloş era recunoscută în zona Ineului drept magistratul care, dacă primea
A ajuns să judece cauze care nu erau de competența instanței pe care o reprezenta. Așa a făcut și în cazul a aproape 500 de hectare de teren din comuna Zarand, potrivit rechizitoriului prin care procurorii DNA Timișoara au trimis-o în judecată într-un nou dosar.
Miza în cazul acesta a fost reprezentată de cele aproape 500 de hectare, care și-au schimbat proprietarul peste noapte, prin opt sentințe ilegale de punere în posesie, emise de judecătoare. Proprietarii nici măcar nu au fost nominalizați în se n t i n ț ă , asta pentru ca, imediat după emiterea ei, terenurile să fie vândute de persoane care nu știau ce semnează, unor prieteni ai magistratului.
În același dosar a mai fost trimis în judecată omul de afaceri Petre Georgiu, aproapiat al fostei președinte a judecătoriei Arad, acuzat și el de uz de fals.
„Nebunul satului“ a vândut terenurile
„În 2011 m-am trezit că figuram la Finanțe că am de plătit impozit pe profit, pentru că vândusem 3,1 hectare de pământ, ceea ce eu nu făcusem“, își amintește Ecaterina Ranca, soacra actualului primar.
„Până nu i-am amenințat, nu ne-au arătat sentința“
Era vorba despre o parcelă de teren, care ar fi urmat să îi fie retrocedată femeii. „A urmat o serie de vizite la instanță, de unde i se refuza mamei mele în mod constant accesul la dosarul prin care s-a dat sentința în baza căreia, ca proprietară a parcelei, mama vânduse terenul respectiv. A fost nevoie de amenințări, ca să avem acces la sentință, și am constatat că parcela ei fusese vândută de o persoană cu probleme psihice din comună, Aurel Popa. Acesta, probabil, nici nu știa ce a semnat. Acest lucru s-a putut realiza deoarece în sentințele pentru retrocedare date de această judecătoare, în loc de numele proprietarilor parcelelor erau trecute doar numerele topografice“, relatează Ramona Ranca, fiica Ecaterinei Ranca. Terenul astfel vândut a ajuns în proprietatea prietenului judecătoarei, afaceristul Petre Georgiu.
Florița Boloș a judecat cauze de competența altor instanțe
Ancheta DNA a dezvăluit că Florița Boloș, ca să-și favorizeze complicii, a încălcat flagrant legea atunci când a pronunțat cele opt sentințe judecătorești, în perioada 2010-2012. În primul rând, competența de judecată asupra terenurilor din Zarand nu ținea de Judecătoria Ineu, ci de Judecătoria Chișineu-Criș. Judecătoarea Florița Boloș nu avea nicio legitimitate să judece acele cauze. A doua ilegalitate majoră a fost constituită de faptul că, pentru niciunul din dosare nu s-a achitat taxa de timbru, în valoare de aproximativ 41.000 de lei, deși în motivarea sentințelor, judecătoarea consemna că taxele erau plătite.
„Prin încălcarea și ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce privește competența teritorială și fără să existe dovada plății taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar mobil, a pronunțat un număr de opt hotărâri judecătorești, prin care în mod abuziv s-a transferat în patrimoniul reclamanților din cauzele civile respective dreptul de proprietate asupra a 329 parcele de teren (468,6 hectare), care au făcut obiectul judecății“, precizează procurorii DNA.
DNA arată că, pe cale de excepție, ar fi trebuit anulate procesele (pentru netimbrare), iar competența ar fi trebuit declinată Judecătoriei Chișineu-Criș.