Potrivit motivării deciziei de arestare în cazul judecătoarei Anişoara Topor, individul care a denunţat-o a luat legătura cu aceasta prin intermediul fratelui ei, Aurel Lăduncă, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Vrancea. Finul judecătoarei arestate este un interlop local.
Denunţătorul a cumpărat în 2008 drepturile litigioase asupra unui teren de 13 hectare, iar ulterior, în 2010, a angajat un avocat pentru a-l asista în procesul deschis pentru retrocedarea respectivului teren. Supărat că timp de doi ani procesul a stagnat şi, mai mult, au apărut alte cereri care revendicau părţi din aceeaşi suprafaţă, denunţătorul a luat legătura cu fratele judecătoarei, individ care s-a arătat imediat dispus să vorbească despre caz cu sora sa. "Anchetatorii au mai stabilit că, după 3-4 zile, fratele judecătoarei l-a dus pe denunţător cu maşina la locuinţa judecătoarei, iar aceasta a venit în maşină, pentru a discuta cu cel din urmă. 20.000 de euro, preţul "dreptăţii" la Focşani
Denunţătorul "i-a comunicat în mod direct judecătorului ce doleanţe avea cu privire la procesul civil, iar Topor Anişoara i-a spus că, în ceea ce priveşte obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile la instanţa de fond, îl costă 20.000 de euro, urmând să îl "ajute" şi în recurs contra unei alte sume de 20.000 euro", se mai arată în aceeaşi decizie, se arată în documentul instanţei. Deoarece nu avea banii solicitaţi de judecătoare, denunţătorul a apelat la finul de cununie al acesteia, un interlop local pe nume Alexandru Ştefan, zis "Sandu" de la care a împrumutat 40.000 de euro pentru şase luni, la capătul cărora urma să returneze 64.000 de euro, dobânda fiind astfel de 24.000 de euro. După ce a pierdut recursul, denunţătorul a luat decizia de a îşi cumpăra un reportofon şi a început să înregistreze convorbirile cu judecătoarea, cu soţul şi cu fratele acesteia . Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 9 decembrie, arestarea preventivă a judecătoarei Anişoara Topor, de la judecătoria Focşani, acuzată de procurorii DNA de luare de mită şi trafic de influenţă.
În contul celorlalţi 20.000 de euro, bani necesari pentru a câştiga procesul şi în recurs, judecătoarea a cerut denunţătorului să-i schimbe tabla de pe casa de vacanţă, să-i monteze gratii la ferestre şi să schimbe profilurile termopan de la aceeaşi locuinţă. După ce a pierdut recursul, denunţătorul a început şă înregistreze toate convorbirile purtate cu judecătoarea, fratele acestuia şi interlopul de la care a împrumutat banii. După ce i-a ameninţat pe cei trei că face publice întregistrările, la fiecare întâlnire denunţătorul era percheziţionat, reuşind de fiecare dată să ascundă reportofonul. Partea cămătarului
Rămas fără bani, denunţătorul s-a văzut nevoit să cedeze un hectar din drepturile litigioase pentru care se judeca interlopului năşit de judecătoarea coruptă. Presat de lipsa unei decizii judecătoreşti favorabile şi de ameninţările interlopului, denunţătorul a hotărât chiar să se sinucidă, unele negocieri între gruparea de escroci fiind purtate de pe patul de spital, cu tatăl denunţătorului alături. "La locuinţa judecătorului au fost găsite, un reportofon şi 3 suporturi CD, care, conform declaraţiilor ulterioare date de către învinuiţi provin de la denunţător şi ar conţine înregistrările efectuate de acesta în mediul ambiental. De asemenea, s-au descoperit şi au fost ridicate toate înscrisurile legate de demersurile făcute de către inculpată şi soţul său, avocatul T.M., pentru a şterge urmele infracţiunii", se mai arată în motivarea judecătorilor.