Judecătorul Camelia Bogdan a pierdut o nouă acțiune în instanță.
Tribunalul Cluj i-a respins ca nefondată cererea prin care cerea despăgubiri de ordinul milioanelor de euro, într-un proces în care judecătorul exclus de două ori din magistratură chemase în judecată mai mulți jurnaliști și mai multe instituții.
Printre cei dați în judecată în respectivul dosar de către Camelia Bogdan se numără Mihai Gâdea, Mircea Badea, jurnalistul clujean Liviu Alexa, postul de televiziune Antena 3, Mugur Ciuvică și mai multe entități juridice, printre care și Antena 3.
Acesta este unul dintre numeroasele procese pierdute de Camelia Bogdan, care a deschis zeci de acțiuni în instanță, iar printre instituțiile vizate se numără chiar Președinția României și Serviciul Român de Informații.
Mai exact, Camelia Bogdan a formulat 44 de cereri de apărare a reputaţiei profesionale (toate respinse) şi a iniţiat numeroase acţiuni judiciare (71 de acțiuni la instanţa supremă, 16 la Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Cluj) îndreptate împotriva cvasi-majorităţii instituţiilor statului român (Preşedintele României, Presedintele Senatului, Presedintele Camerei Deputaţilor, Primul - ministru al României, Presedintele Înaltei Curti de Casaţie şi Justitie, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații, Academia de Poliția „Alexandru Ioan Cuza”, Agenția Națională de Integritate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Consiliul Superior al Magistraturii, Direcţia de Investigare a Iinfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, Marea Lojă Națională Masonică, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Municipiului București, etc.), toate respinse ca inadmisibile sau nefondate.
Inclusiv în decizia CEDO pronunțată de curând în speța dintre Camelia Bogdan și statul român, Curtea a cocluzionat că reclamanta Camelia Bogdan nu a adus niciun argument privind afectarea reputației profesionale și i-a respins capătul de cerere referitor la aceasta: „90. În sfârșit, în ceea ce privește reputația profesională a reclamantei, Curtea a menționat că aceasta nu a adus niciun argument care să-i permită să concluzioneze că măsura suspendării din funcție ar fi atins gradul ridicat de seriozitate cerut de Articolul 8 al Convenției, menționat la paragrafele 83-84 de mai sus. Singurele argumente ale reclamantei referitoare la presupusa încălcare a reputației sale profesionale sunt formulate în contextul mediatizării cazului sau și a pretinsului refuz al CSM de a-i proteja viața privată (...).”