Vicepreşedintele american a demarat ieri consultările cu statele partenere din NATO în vederea conturării unei „strategii comune”.
Vicepreşedintele american Joe Biden a oferit ieri, la Bruxelles, asigurări că Statele Unite doresc să consulte ţările aliate din NATO asupra unei „strategii comune” în Afganistan, dar le-a şi avertizat că trebuie să-şi „respecte angajamentele”. „Motivul prezenţei mele este simplu şi inechivoc: sunt aici pentru a consulta şi pentru a asculta, în scopul de a ajunge la o strategie comună”, a declarat Biden, citat de AFP. Vicepreşedintele SUA s-a întâlnit pentru prima dată, ieri, cu ambasadorii celor 26 de state membre NATO, reuniţi în Consiliul Nord-Atlantic.
Un alt înalt oficial american a explicat că Biden nu va cere un sprijin explicit, constând în trupe, ci doar va asculta ideile care îi vor fi prezentate. „Suntem conştienţi că nu toate ţările pot contribui cu mai multe trupe decât au făcut-o deja, dar există diferite tipuri de asistenţă, legate fie de efective militare, fie de construcţia instituţiilor civile”, a adăugat oficialul citat, sub condiţia anonimatului. Biden a căutat să arate şi faptul că europenii din NATO au deja un interes comun cu Statele Unite în Afganistan.
„Deteriorarea situaţiei din regiune reprezintă o ameninţare de securitate nu doar la adresa SUA, ci şi la cea a fiecărei naţiuni prezente la această masă. Vorbim despre aceiaşi munţi în care au fost plănuite atacurile din 11 septembrie”, a spus vicepreşedintele american. Cu acelaşi prilej, el a vorbit şi despre ideea preşedintelui Barack Obama de a le întinde mâna talibanilor moderaţi. „Cred că merită încercat”, a apreciat Biden.
În ceea ce-i priveşte, talibanii au apreciat că propunerea este „ilogică”. „Tali banii sunt uniţi, au un singur lider, un singur ţel şi o singură politică. Nu ştiu de ce se vorbeşte de talibani moderaţi sau ce înseamnă asta”, a spus un purtător de cuvânt al insurgenţilor. SCHIMBARE
Danezul Rasmussen, în cărţi pentru şefia Alianţei
Actualul premier danez, liberalul Anders Fogh Rasmussen, un susţinător al acţiunilor NATO în Afganistan, a devenit în ultimele zile principalul favorit pentru preluarea şefiei Alianţei, după retragerea actualului secretar general, olandezul Jap de Hoop Scheffer, la sfârşitul lunii iulie. „Financial Times” a precizat, luni, că danezul este susţinut pentru înaltul post de principalele capitale UE - Berlin, Paris şi Londra - şi că SUA îşi vor da cel mai probabil acordul pentru numirea acestuia în fruntea NATO. Rasmussen este apreciat pentru competenţele sale de lider, dovedite inclusiv la cârma preşedinţiei UE în 2004, când blocul comunitar a aprobat extinderea cu 10 noi state. Foarte folositoare a fost însă şi decizia sa de a susţine campaniile militare din Irak şi Afganistan, scrie „Financial Times”. În prezent, Danemarca are 700 de militari detaşaţi în Afganistan. Ministrul canadian al apărării, Peter MacKay, este unul dintre principalii contracandidaţi ai lui Rasmussen, dar postul de secretar general al NATO i-a revenit în mod tradiţional unui european. Presa europeană a precizat totodată că un alt candidat, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, a fost considerat nepotrivit pentru că ar irita Moscova, iar şeful diplomaţiei norvegiene, Jonas Gahr Stoere, a avut de la bun început şanse reduse deoarece ţara sa nu este membră a Uniunii Europene. Numele unui alt candidat, fostul ministru bulgar de externe Solomon Passy, nu a apărut pe lista scurtă a favoriţilor.