Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Joaca de-a arma nucleară în Armenia şi riscurile unui accident tip Cernobâl | PULSUL PLANETEI
Joaca de-a arma nucleară în Armenia şi riscurile unui accident tip Cernobâl | PULSUL PLANETEI

Joaca de-a arma nucleară în Armenia şi riscurile unui accident tip Cernobâl | PULSUL PLANETEI

Înainte de întâlnirea formală cu mediatorii din grupul de la Minsk, responsabil de negocierile conflictului din Nagorno Karabakh, Armenia a intrat în prim-planul ştirilor exotice de pe agenţii pe baza unei afirmaţii şocante a unui personaj excentric, care a adus în prim plan ameninţarea nucleară în conflictul cu vecinul Azerbaidjan, mai ales că Baku, Tbilisi şi Ankara au valorificat relaţia trilaterală pe teme de securitate pentru a genera exerciţii militare în Caucaz, având drept mesaj sprijinul pentru Azerbaidjan.

Primul motiv de îngrijorare, atât pentru societatea armeană cât şi pentru comunitatea internaţională, ţine de comentariul fostului premier armean, Hrant Bagratyan, actualmente parlamentar, care a anunţat la o conferinţă de presă, pe 29 aprilie, că Armenia deţine arma nucleară.

Rugat de jurnalişti să explice afirmaţia sa, acesta a precizat că Armenia are oportunităţile şi cunoaşterea să creeze o armă nucleară. Pentru a codifica şi mai mult mesajul, a reiterat: „avem o armă nucleară (…) O spun ca notă pentru Azerbaidjan”. Surpriza declaraţiei a stârnit valuri de dezaprobare, nu doar în Azerbaidjan, dar şi în Turcia, care au considerat că afirmaţiile sunt aberaţii ale fostului premier atunci când susţine că Armenia ar deţine capacitatea de a produce acest tip de armament.

A doua componentă care a provocat îngrijorări de-a lungul timpul, reactivată în contextul confruntărilor din „războiului de 4 zile” de la începutul lunii aprilie, sunt susţinerile Azerbaidjanului potrivit cărora deşeuri radioactive ale centralei nucleare de la Metsamor (Armenia) sunt aruncate deliberat de către Armenia în teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului. Declaraţia de pe 4 mai îi aparţine lui Adil Garibov, preşedintele Centrului de Cercetare Nucleară din Azerbaidjan. Din partea Ankarei s-a exprimat ministrul turc al Energiei, Berat Albayrak, care a făcut un apel la activiştii pentru protecţia mediului să ia atitudine împotriva activității de la centrala nucleară din Armenia, aşa cum au procedat şi faţă de eforturile Turciei de a construi o centrală nucleară la Akkuyu, în provincia Mersin.

Nivelul de pericol sugerat de dotările nucleare ale Armeniei pare unul realist, dat fiind scandalul cu uraniu traficat ce a implicat şi Georgia. Pe 18 aprilie, Serviciul georgian de Securitate a Statului anunţa arestarea a trei cetăţeni georgieni şi trei cetăţeni armeni, care ar fi încercat să comercializeze Uranium-238 radioactiv pentru 200 milioane de dolari. Pe 28 aprilie, a parvenit altă notificare despre arestarea a cinci cetăţeni georgieni, care ar fi încercat să vândă 1.665 kg de Uranium-238 şi Uranium-235, materiale radioactive, pentru 3 milioane de dolari.

Dar temerile realiste sunt centrate în primul rând pe insecuritatea generată de centrala nucleară Metsamor, Unitatea 2 Armenia, de producţie rusească, situată la distanţă de 30 de kilometri de Erevan, într-o regiune tectonică, care asigură în prezent circa 30% din totalul de energie electrică necesar al ţării, dar îi permite şi exportul de electricitate către state terţe. Centrala trebuia închisă în 1995, dar i s-a prelungit durata de viaţă pe baza „îmbunătăţirilor tehnice” la un reactor, celălalt, Unitatea 1, fiind în prezent neoperabil. Potenţialul pericol pe care îl reprezintă centrala nucleară dintr-o zonă seismică este real, mai ales că durata de viaţă a expirat în 2016, la 40 de ani de la inaugurare. O explozie la Metsamor ar putea distruge Erevanul, iar agricultura Armeniei ar fi compromisă pe termen lung, fără a mai vorbi despre efectele regionale a unui asemenea accident în Caucaz.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.

Publicat in categoriile: Opinii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: