De la apariția sa, coronavirusul a făcut ca omenirea să plătească un preț greu. Cu toate acestea, cel mai mare preț politic ar putea să-l plătească nimeni altul decât cel considerat unul din cei mai puternici lideri din istorie.
Puțini dictatori ajung să guverneze timp de două decenii sau mai mult. Un studiu al American Foreign Policy Council din 2019 a constatat că doar 35 dintre cei 120 de dictatori postbelici, care au condus țări cu 10 milioane de locuitori sau mai mult, au rămas la putere atât de mult timp.
Dintre acești 35, 15 (42%) au fost demiși din funcții sau uciși. Vârsta medie a acestei cohorte în momentul când a pierdut puterea a fost de 73 de ani, în timp ce șase dintre cei 15 au părăsit scena înainte de vârsta de 68 de ani.
Aceste cifre sunt relevante în cazul Rusiei, deoarece Vladimir Putin, care va împlini 68 de ani în octombrie, se află la putere de 20 de ani.
Desigur, președintele rus este, fără îndoială, la curent cu aceste cifre. Până acum, a reușit să rămână la putere deoarece a înțeles pericolele pentru regimul său și le-a atenuat cu succes prin utilizarea eficientă a represiunii interne și a distragerii atenției la exterior (Ucraina, Siria) care a alimentat însă propaganda sa internă.
În același timp, a îmbogățit elitele al căror sprijin este esențial pentru menținerea sa la Kremlin.
Drept urmare, cei care sunt colectiv capabili să conteste puterea lui Putin nu au făcut acest lucru. Președintele rus părea prea puternic. Cu toate acestea, în ultimele luni, popularitatea lui Putin a scăzut considerabil.
În cursul celor doi ani care au urmat de la ultima alegere a lui Putin, în martie 2018, încrederea în președintele Rusiei a scăzut de la 60% la 35%, nota, în martie, The Economist.
De asemenea, un sondaj realizat de centrul rus Levada, la sfârșitul lunii aprilie, a constatat că doar 46% dintre ruși credeau că răspunsurile lui Putin la pandemia cu noul coronavirus sunt corecte.
De fapt, există motive întemeiate pentru a concluziona că cifrele reale de aprobare ale lui Putin sunt probabil mult mai mici. Toate grupurile de vot din Rusia sunt sub presiune pentru ca președintele rus să „dea cât mai bine”.
În plus, dincolo de problema modului în care sondajele gestionează cifrele reale, trebuie luată în considerare acuratețea răspunsurilor oferite acestora: frica s-a întors în Rusia și mulți oameni s-ar teme pur și simplu să spună unui partid necunoscut ce cred ei cu adevărat despre liderul țării.
Dar nu trebuie mari studii pentru a înțelege de ce unii ruși nu-l mai iubesc pe Putin sau nu-i mai aprobă regimul.
Cu toate acestea, nu este dificil să înțelegem de ce unii cetățeni ruși nu-i plac lui Putin sau aprobă domnia sa. Veniturile reale din Rusia au scăzut în cinci din ultimii șase ani.
Această statistică indică o stagnare prelungită. Din 2014, rata medie de creștere a economiei ruse a fost de 0,6%, o cincime din media mondială.
Deloc surprinzător în atari condiții că un procent de 53% din populația cu vârste cuprinse între 18-24 de ani vrea să plece din Rusia.
Putin spera să-și consolideze susținerea internă prin propaganda bazată pe 75 de ani de la victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste - propagandă destinată să consolideze patriotismul și mândria Rusiei și să le reamintească rușilor nevoia lor de a un lider puternic.
Debutul pandemiei actuale nu numai că a eliminat această opțiune, dar continuă să erodeze puterea lui Putin - și să diminueze percepția elitei sale în ce-l privește.
Pe măsură ce coronavirusul și decesele asociate continuă să se răspândească, masele rusești - anterior pasive prin propagandă - vor înțelege că Putin le-a mințit despre pregătirea Rusiei.
Publicul a devenit conștient de răspunsul federal mediocru al Kremlinului la pandemie, întruchipat în videoclipuri în care apar, de-a lungul a kilometri, ambulanțe aliniate în așteptarea depunerii pacienților în spitalele aglomerate din Moscova.
De asemenea, rușii înțeleg că sistemul de sănătate al țării lor (primitiv după standardele occidentale) eșuează și că nivelul lor de trai scade.
Potrivit directorului Levada Center, Denis Volkov, scăderea nivelului de trai al populației este cea mai mare problemă pentru Vladimir Putin.
„Oamenii se tem de scăderea salariilor și se așteaptă la un nivel de trai mai scăzut. Aceste temeri sunt acum cele mai importante. Guvernul are câteva luni la dispoziție pentru a încerca să normalizeze situația înainte ca nemulțumirea să nu devină gravă”, a declarat Volkov.
Semne de nemulțumire erau deja vizibile înainte de apariția virusului. Numai în 2019, sute de mitinguri, mobilizări fulger și alte proteste au avut loc în toată țara.
Aceste manifestații au denunțat aspecte diverse precum situația gropilor de gunoi din regiunea Moscova, drepturile lingvistice ale minorităților, nivelul de trai și insecuritatea socială, alegeri falsificate, reforma pansiilor, numirile politice ale lui Putin în regiuni și diverse decizii guvernamentale.
Aceste nemulțumiri se vor amplifica în siajul crizei Covid-19.
Dacă elita Rusiei se divizează, s-ar putea să devină posibilă aducerea asuficient de mulți oameni pe străzi pentru a contesta cu adevărat puterea lui Putin.
O astfel de scindare s-ar putea produce deoarece cei care îl mențin cumulativ pe Putin la putere simt că privilegiile lor sunt amenințate din cauza gestiunii greșite din partea lui Putin a mai multor probleme (virusul, economia etc.), care a început să sape stabilitatea regimului.
Este util, afirmă analiștii occidentali, ca Putin să-și amintească vorbele lui Lenin care spunea că de la o scânteie, focul va izbucni.
Această formulare presupune atât un mediu inflamabil, cât și o scânteie pentru a-l aprinde.
Crearea unui astfel de mediu inflamabil este în curs de desfășurare în Rusia. Situație care ridică întrebarea: va veni scânteia și, dacă va veni, va fi Putin suficient de puternic pentru a stinge focul?