Şeful diplomaţiei UE încurajează „axa“ Bucureşti - Chişinău. Astfel, România ar trebui să fie un aliat tot mai apropiat al Republicii Moldova, în drumul Chişinăului spre Europa, iar istoria comună ar putea deveni nu „frâna“, ci „motorul“ cooperării. În plus, liderii UE somează Bucureştiul, care e aşteptat să ia rapid o decizie privind participarea României cu trupe la forţa militară de stabilizare, condusă de UE în Africa.
Aceasta, în condiţiile în care, între preşedintele Traian Bă- sescu, pe de-o parte, şi ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, respectiv fostul şef al diplomaţiei Adrian Cioroianu existau divergenţe majore privind modul şi momentul propice unei astfel de implicări. Mesajele sunt transmise direct, de către secretarul general al Consiliului Europei, Javier Solana, într-un interviu exclusiv acordat „Evenimentului zilei“. Solana, ale cărui atribuţii vizează tocmai politica externă şi de securitate a UE, mai consideră că e momentul ca Serbia „să se apropie treptat de Uniunea Europeană“, iar încălzirea globală ar putea determina „modificarea graniţelor“.
„Evenimentul zilei“: România nu a recunoscut independenţa statului Kosovo. Credeţi că va putea fi consecventă cu această decizie pe termen lung? Şi dacă da, în ce fel ar avantaja-o sau dezavantaja-o în relaţiile cu partenerii europeni? Javier Solana: Recunoaşterea independenţei statului Kosovo este o decizie ce trebuie luată de fiecare stat membru, în concordanţă cu legislaţia naţională. Este, deci, responsabilitatea autorităţilor de la Bucureşti să decidă asupra acestei probleme. Trebuie spus însă că trecem printr-un moment crucial în privinţa sorţii acelei părţi din Europa. Este fundamental ca toţi cei implicaţi în regiune, dar şi comunitatea internaţională, să facă toate eforturile posibile pentru a contribui la stabilitatea zonei de vest a Balcanilor. Uniunea Europeană şi-a asumat responsabilităţi şi a decis să ajute autorităţile din Kosovo pentru realizarea unui sistem legal funcţional, prin acţiuni de monitorizare şi consiliere, în special pe zonele de combatere a criminalităţii organizate, a corupţ iei şi a serviciilor corecţionale. Dar aş vrea să repet, şi poporul sârb are o perspectivă europeană şi vom continua eforturile de a ajuta Serbia să se apropie treptat de Uniunea Europeană.
Într-un raport al cărui coautor sunteţi avertizaţi asupra faptului că am putea intra în era unui nou conflict între Rusia şi Occident pe tema resurselor energetice din zona arctică. Cât de periculoasă e Rusia? Ceea ce raportul respectiv spune este că trebuie să fim conştienţi de faptul că schimbările climaterice implică o serie de riscuri, că impactul acestor schimbări se poate simţi deja şi că efectele, în acest caz, depăşesc cu mult simplele probleme de mediu. Schimbările climaterice cauzează, de asemenea, serioase probleme politice şi de securitate naţională ce afectează direct interesele europene. Aceste aspecte trebuie dezbătute împreună, ca europeni, dar, şi pe o scară mai largă, alături de Rusia, China, de ţările africane şi de alţi parteneri din lume. Topirea gheţii şi creşterea apelor implică o micşorare a pământului cultivabil şi a resurselor de apă potabilă care, la rândul lor, declanşează instabilitate politică şi migraţie masivă. Un alt efect al încălzirii globale este modificarea graniţelor. Vor fi cereri teritoriale, noi zone economice exclusive vor lua naştere şi noi căi comerciale vor fi create. Toate aceste probleme trebuie discutate în regim de urgenţă.
„Aşteptăm ca România să ia o decizie finală“
Trimiterea a 120 de militari români în Africa, sub egida UE, a stârnit controverse între preşedintele Băsescu şi ministrul apărării şi cel de externe de la Bucureşti. România nu a luat încă o decizie în acest caz. Cât de rapid ar trebui să o facă şi care ar fi costurile unei întârzieri prea mari în acest sens? „EUFOR Ciad/RCA“ este cea mai importantă operaţiune militară condusă, în prezent, de Uniunea Europeană. Conflictul din Darfur a cauzat prea multă suferinţă, de prea mult timp. Vorbim despre sute de mii de morţi şi milioane de refugiaţi. Consecinţele acestui conflict au depăşit graniţele Sudanului, ajungând până în estul Ciadului şi în nord-estul Republicii Cetrafricane. În aceste zone, trupele EUFOR au, ca obiective principale, să contribuie la protecţia civililor, în special a refugiaţilor, dar şi să faciliteze transporturile cu ajutoare umanitare şi să-i protejeze pe membrii organizaţiilor umanitare care sunt puşi în faţa unor condiţii extrem de dificile. Trimiterea de trupe militare în zonă a decurs bine. Pe 15 martie dispuneam de un număr de forţe armate cuprins între 1.500 şi 2.000 de persoane şi ne aşteptăm ca, până la sfârşitul lunii mai, să ajungem la 3.700 de soldaţi, proveniţi din 14 state membre ale Uniunii Europene. Aşteptăm ca România să ia o decizie finală în acest caz. Fiţi convinş i că ajutorul dumneavoastră va fi privit ca o contribuţie semnificativă din partea unui stat membru şi un semn clar al responsabilităţ ii şi solidarităţii faţă de condiţ ia oamenilor din acea regiune.
Aţi declarat presei ruse că Republica Moldova nu are şanse să adere la Uniunea Europeană. România, în schimb, sprijină ideea unui viitor al Moldovei în UE. Cum caracterizaţi avântul Bucureştiului în această problemă: raţional sau, mai degrabă, patriotic, dată fiind istoria comună? Moldova nu este niciun candidat, nicio ţară în creştere, iar relaţiile ei cu Uniunea Europeană sunt dezvoltate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). PEV nu priveşte extinderea, dar nici nu împiedică acest drept. După cum ştiţi, chestiunea lărgirii Uniunii Europene continuă să fie în dezbatere, însă nu au fost luate decizii clare în această privinţă. Moldova este un vecin-cheie şi partener al UE şi dorim să dezvoltăm această relaţie. În mare măsură, acest lucru va depinde de Moldova şi de reformele pe care este dispusă să le facă. Aş vrea să încurajez guvernul moldovean să se străduiască să implementeze o agendă de reforme economice şi politice bine definită. Uniunea Europeană este partenerul Moldovei în această tentativă, dar guvernul de la Chişinău trebuie să ocupe locul şoferului. Aceste reforme sunt fundamentale şi în privinţa rezolvării conflictului transnistrean. Un eventual succes ar încuraja ipoteza reunificării în acea regiune. Cât priveşte poziţia României în această problemă, este important ca relaţiile dintre Bucureş ti şi Chişinău să se dezvolte într-o direcţie pozitivă. Aveţi multe legături istorice. Sunteţi vecini. Deşi istoria este importantă, este vital totuşi să vă concentraţ i pe momentul actual şi pe clădirea unui viitor. Este important ca România să ajute la consolidarea Moldovei. Propria experienţă în transformarea societăţii vă poate fi de mare folos în relaţia cu vecinii.
’Conflictul din Darfur a cauzat prea multă suferinţă. (...) Fiţi convinşi că ajutorul dumneavoastră va fi privit ca o contribuţie semnificativă din partea unui stat membru. ’, Javier Solana, Însărcinatul cu Politica Externă şi de Securitate a UE
CV
Javier Solana
> Născut la Madrid pe 14 iulie 1942
> Doctor în fizică, profesor la Universitatea „Complutense, din Madrid
> Membru al Parlamentului Spaniol din 1977
> Ministru al culturii, între decembrie 1982 şi iulie 1988 > Ministru al educaţiei şi ştiinţei, iulie 1988-iulie 1992
> Ministru al afacerilor externe, iulie 1992- decembrie 1995
> Secretar general al NATO, decembrie 1995- octombrie 1999
> Secretar general al Consiliului Europei şi înalt reprezentant pentru politica comună externă şi de securitate, începând de pe 18 octombrie 1999.
’’(...) este important ca relaţiile dintre Bucureş ti şi Chişinău să se dezvolte. Deşi istoria este importantă, este vital să vă concentraţi pe momentul actual şi pe clădirea unui viitor. Este important ca România să ajute la consolidarea Moldovei“, Javier Solana, Însărcinatul cu Politica Externă şi de Securitate a UE