PATIMILE celebrei „Pite de Sântimbru”. Nişte italieni erau să ne lase FĂRĂ PÂINEA noastră cea de toate zilele
Editura Evenimentul si Capital

PATIMILE celebrei „Pite de Sântimbru”. Nişte italieni erau să ne lase FĂRĂ PÂINEA noastră cea de toate zilele

Autor: | | 3 Comentarii | 24391 Vizualizari

Gustoasa şi premiata pâine tradiţională făcută la Sântimbru, judeţul Alba, a fost pe punctul să devină doar o poveste. Nişte italieni care au luat miliarde de la statul român, ca să facă un pod, au fost cât p-aci să distrugă un brand naţional.

A fost, pe rând, salahor, vânzător de ziare şi, apoi, după ce a terminat şcoala, s-a angajat contabil. A mai fost şi paraşutist militar, director de producţie pentru o firmă de pantofi italienească, din Padova şi, din 1998, Călin Mătiaş, un ardelean de 47 de ani din Sântimbru, judeţul Alba, s-a făcut brutar. „Bunicul din partea tatălui a fost făuritor de cuptoare pentru pită, iar bunica din partea mamei, de loc din satul Şoimeni, comuna Vultureni, judeţul Cluj, făcea pâine, în fiecare sâmbătă, atât pentru familie, că erau mulţi, cât şi pentru toată uliţa. Oamenii veneau la ea cu făina şi ea le-o făcea la tavă de ieşea cam la trei kile. Era la fel de bună ca pita tradiţională de Sântimbru pe care o fac io, azi, aici”, povesteşte, molcom, ardeleneşte, cel mai apreciat pitar din ţară, premiat de două ori la nivel naţional. Numai cât am stat noi la Sântimbru, în faţa prăvăliei lui de pe strada principală a satului, am văzut maşini din Gorj, Dolj, Maramureş şi chiar din Constanţa. Oamenii au auzit de el şi vin să cumpere de la Călin Mătiaş pâinea lor cea de toate zilele.

Secretul: cuptoarele din cărămidă ţigănească

Călin spune că particularitatea pâinilor sale o dă cuptorul, dar mai sunt şi alte mici secrete: „Gustul specific e dat de calitatea făinii, care este 100% din Ardeal, adusă de la Baia Mare. Acolo, în Maramureş, este singurul loc din România de unde pot cumpăra făină fără amelioratori sau compuşi chimici. Apoi, evident, un factor esenţial este cuptorul. De fapt cuptoarele, că am două. Sunt construite din cărămidă ţigănească fabricată manual şi zidită tot cu mâinile”.

Pitarul spune că cele două cuptoare ale brutăriei sale au fost „formate” acum exact 20 de ani: „Am ars o lună în ele trunchiuri întregi de stejar şi fag până le-am „format”. Să prindă un pic de «grund», să se întărească argila şi să se închidă porii cărămizilor”.

Ardeleanul din Sântimbru a produs, inţial, trei sortimente de pită, dar cuptorul nu era bine „cristalizat” şi îi rămânea nisip pe dosul pâinii. „A trebuit să le cer ţiganilor din Raghita, de lângă Sebeş, să ne facă nişte cărămizi mai late pentru vatra cuptorului. Astfel, prima pâine scoasă a fost „Pita în tavă”, la trei kile, tocmai că nu era vatra arsă cum „trabă„”, o dă pe regionalisme sântimbreanul. După ce şi-a rezolvat problema cu cărămizile ţigăneşti, Călin a început să facă şi „Pită crestată”, mai mică, doar la 1,2 kilograme şi „Împletită” la două kilograme. Cu timpul a renunţat la „Împletită” pentru că era de trei ori mai scumpă, din cauza manoperei, şi lumea nu se înghesuia s-o cumpere. „Acu’ mai facem d-asta doar ocazional, la cerere, pentru cunoscători”, dă din umeri Călin Mătiaş.

„Pita Cetăţii”, „Pituţa” şi „Pita crestată sub piele”

Astăzi, are o gamă de pite mult mai diversificată. Produce şapte sortimente şi le numără pe degete. „Regina e „Pita Cetăţii”, adică pita oficială a cetăţii Alba Carolina, cuprinsă în manualul de branding, alături de vinul de Jidvei. Se face într-o formă cu șapte colţuri şi cu trei „cetăţui„ una peste alta”, se laudă pitarul. „Pita Cetăţii” atârnă la cântar trei kilograme, cât să te ţină o săptămână, şi costă zece lei. La capătul opus, din punct de vedere al masei, este „Pituţa”, cunoscută de gurmanzii care preferă să mănânce ciorba de fasole cu ciolan servită în pâine de casă. Costă doar cinci lei şi cântăreşte 600 de grame. Călin mai face şi „Pită crestată sub piele”, adică tăietura aplicată de brutar înainte s-o „ţâpe” pe vatră e crestată aproape paralel cu faţa pâinii. „Ajunsă în cuptor ea „puşcă„ la fel ca un boboc care se desface”, explică, poetic, fostul paraşutist militar. Costă 5,5 lei şi are 1,2 kilograme. În timp ce vorbeşte, Adrian, un gras de un chintal şi jumătate şi Grigore, un slăbănog surdo-mut asudă din greu. Sunt doi dintre cei patru pitari pe care îi are Călin. Un alt „power play” al pităriei este „Pita pe vatră bătură de coajă”, asemănătoare la aspect cu la fel de celebra pâine secuiască. Călin Mătieş îţi explică amănunţit: „Caracteristica ei este că se scoate din cuptor abia după ce coaja se înnegreşte de la arsură. Apoi, se bate cu „sucitoarea” până când cade toată negreala. E o pită foarte densă”. Celelalte trei feluri de pâinici sunt cele cu care a început în 1998.

800 de kilograme pe zi

Investiţia iniţială a fost, acum două decenii, de 5.000 de dolari. „Cam cât costa atunci un apartament cu două camere într-o zonă bună din Alba Iulia”. După 20 de ani, timp în care Călin Mătiaş şi-a transformat afacerea într-un brand naţional, el crede că, astăzi, valoarea brutăriei sale este mult mai mare. Şi nu e deloc modest: „Am făcut un brand dintr-o banală pită ţărănească, iar valoarea sa cred că sare de 300.000 de euro!”. Marca e înregistrată la OSIM şi speră ca, în curând, pita sa va fi un produs protejat european sau, mai tehnic, STG, adică „Specialitate Tradiţională Garantată”. Făbricuţa sa de pâine produce, lunar, maxim 23 de tone de produse finite. Fiind un produs tradiţional Călin nu are voie să coacă, şi nici nu vrea, mai mult de 800 de kilograme de pâine pe zi. Atât îi dă voie legea. Dar ce spune legea, în litera ei? Călin Mătiaş o ştie pe dinafară: „Ordinul 724, din 2013, al MADR, spune că produsele tradiţionale nu pot fi fabricate mai mult de 800 de kile pe zi. La brânzeturi, mezeluri şi altele limita e şi mai mică, la 400 de kilograme produs finit”.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate