Preşedintele italian Giorgio Napolitano a anunţat ieri dizolvarea parlamentului, iar guvernul a fixat deja data alegerilor anticipate pentru 13 şi 14 aprilie.
Astfel, s-a declanşat, practic, campania electorală care îi aduce faţă în faţă pe Silvio Berlusconi şi pe Walter Veltroni. Anunţul vine la capătul unei scurte, dar intense perioade care a început în ianuarie cu destrămarea coaliţiei de centru-stânga, a continuat cu prăbuşirea guvernului Prodi şi a culminat cu eşecul negocierilor pentru instalarea unui guvern de tranziţie.
Şeful statului, care s-a opus personal convocării de alegeri anticipate, şi-a exprimat ieri „tristeţea“ faţă de perspectiva desfăşurării scrutinului în baza actualei legi electorale. El a deplâns „anomalia“ reprezentată de acest scrutin anticipat, care „nu va rămâne fără consecinţe asupra actului de guvernare a ţării“. Actuala lege electorală oferă o influenţă sporită partidelor mici, care pot antrena căderea guvernelor, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul executivului Prodi. Frattini, alături de Berlusconi Reprezentanţii industriei italiene i-au îndemnat ieri pe politicieni să lase la o parte certurile şi să se concentreze pe situaţia economică a ţării, confruntată cu diminuarea creşterii economice şi cu o accelerare a inflaţiei, scrie Reuters. Cei vizaţi, liderii partidelor politice, au început însă deja agitaţia preelectorală. Prodi a confirmat că nu va candida, permiţându-i primarului Romei, Walter Veltroni, să conducă formaţiunea de centru-stânga.
Structura coaliţiei s-ar putea modifica însă, după ce Veltroni a sugerat că Partidul Democrat pe care îl conduce îşi va părăsi aliaţii şi va merge de unul singur în alegeri, încurajat de scorurile bune din sondajele de opinie. În paralel, potrivit „Reuters“, Berlusconi speră să atragă de partea sa micul partid catolic Udeur, chiar gruparea care s-a retras din coaliţia Prodi şi a antrenat căderea guvernului. Mai mult, alături de Berlusconi ar putea veni fostul său aliat Franco Frattini, în prezent comisar european pentru Justiţie.