Prostituatele din România, ofrandă pentru ziua lui Stalin. În 1949, „zorii” unei noi societăți se lăsau peste România ca o pâclă. Poporul, mânat de la spate de kalașnicoavele sovieticilor veniți în timpul războiului, urma „Lumina de la Răsărit”.

În noua societate socialistă, în care oamenii muncii erau proprietari și beneficiari ai mijloacelor de producție, vânzarea propriului trup era considerată imorală. Iar milogii zdrențăroși, vagabonzii și femeile ușoare nu se potriveau cu imaginea proiectată de salvatorii sovietici.

În iconografia comunistă, cu proletari cu priviri înflăcărate de noile idealuri și fața sculptată în oțel, cu femei pregătite să spargă cu pieptul piatra de la Bumbești-Livezeni, astfel de meserii, deși vechi de când lumea, nu se mai potriveau.

Sărăcia pusese stăpânire pe țara care trecuse prin două războaie, unul în Est, pierdut, și unul în Vest, o victorie plătită greu și soldată cu ocupația sovietică.

Scurta legalitate a prostituatelor

România venea după o perioadă scurtă a legalizării bătrânei prostituției. Interzise în 1930, bordelurile s-au redeschis în 1943, „de dragul” militarilor. Doar că memoria dureroasă lăsată de Armata Roșie în timpul ocupației a demonstrat că sălbaticii militari nu au nevoie de legalizarea prostituției pentru a-și rezolva problemele hormonale.

Ultimele bordeluri s-au desființat pe 21 decembrie 1949, cu doar trei zile după aniversarea lui Stalin, „Tătucul națiunilor”. De atunci, în țara noastră, nu s-a mai legalizat niciodată prostituția.

La scurt timp a venit și decretul de „eradicare a vagabondajului, cerșetoriei și prostituției”. Aceste persoane au fost trimise în „centre de reeducare” – de fapt, niște închisori.

Cadoul

Așa că, pe lângă deja celebra pipă cu muștiuc din romanit, chihlimbarul românesc, trecerea bordelurilor în ilegalitate și pasul spre „omul nou” , cu o morală sănătoasă, era un nou cadou pentru ziua de naștere a liderului URSS.

Hotărârea respectivă a fost adoptată de Consiliul de Miniștri pe 18 august 1949, iar Marea Adunare Națională a ratificat-o două zile mai târziu, pe 20 august.

Legea

Articolul 1

Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale va înfiinţa centre de reeducare pentru vagabonzi, cerșetori, prostituate şi intretinuti, în scopul adaptării acestora la exercitarea unei meserii sau profesiuni şi al redresării lor morale.

Articolul 2

Vagabonzii sînt persoanele care nu au domiciliul stabil şi care, deşi ar avea posibilitate, nu exercită în mod obişnuit o meserie sau profesiune. Cerșetorii sînt persoanele care, exploatînd sentimentul de mila al publicului, cer pomană. Prostituate sînt femeile care în mod obişnuit îşi procură foloase materiale din raporturi sexuale, pe care le practica în acest scop, cu diferiţi bărbaţi. Întretinuti sînt bărbaţi care în mod obişnuit îşi procura foloase din prostituarea uneia sau mai multor femei.

Articolul 3

Primirea în centrele de reeducare a persoanelor arătate la art. 2 se face la cererea acestora sau la cererea Parchetului ori a organelor administrative, sociale sau de militie, adresată Comisiunilor de triere şi îndrumare.

După verificare, comisiunile vor dispune internarea vagabonzilor, cersetorilor, prostituatelor şi intretinutilor în centre de reeducare. Organizarea şi funcţionarea centrelor de reeducare şi a Comisiunilor de triere se vor stabili prin decizia Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale.

Articolul 4

Durata reeducării este de 1 an, ea putând fi mărita de organele de conducere ale centrelor de reeducare, în vederea atingerii scopului pentru care s-a dispus internarea, sau micşorată cînd acesta a fost atins.

Articolul 5

Acei care îndeamna persoane sau le ajuta în orice mod a practica vagabondajul, cerşetoria, prostituţia sau a fi întreţinute, ori organizează asemenea activităţi, precum şi complicii acestora, vor fi sancţionaţi cu închisoare corecţională de la 3 la 8 ani, degradare civică şi confiscarea averii. Tentativa se pedepseşte ca şi faptul consumat.

Articolul 6

Dispoziţiunile art. 71, pct. 4, 75, 338-348 inclusiv şi 433-435 inclusiv, din codul penal, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare, se abrogă.

Dat în Bucureşti la 19 August 1949.

PETRE CONSTANTINESCU-IAŞI

MARIN FLOREA IONESCU Ministrul muncii şi precederilor sociale,

Lotar Radaceanu Ministrul justiţiei,

A. Bunaciu.

Citește mai mult, dar și alte materiale similare, pe Evenimentul Istoric.

Evenimentul Istoric, cea mai mare revistă de istorie din Europa, aduce în atenția publicului, prin cele 116 pagini ale sale, numeroase subiecte captivante, dosare desecretizate și imagini în exclusivitate.

Noile numere ale revistei sunt disponibile la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro. 

Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric?product_id=441.