Împușcat de jandarmi la 17 ani! Acesta pare să fie singurul lucru adevărat despre Vasile Roaită. Care a fost, pe rând, erou comunist, apoi legionar, apoi colaborator al Siguranței.

În 1933, din cauza crizei economice, guvernul român introduce curbele de sacrificiu, reducând salariile bugetarilor cu 25%, pe o perioadă de trei luni (ianuarie-martie). Această măsură, aplicată în conformitate cu Planul de la Geneva (F.M.I-ul interbelic), excepta magistrații și militarii, dar afecta muncitorimea urbană din România, implicit pe lucrătorii de la CFR Grivița.

Pentru aceștia din urmă existau și alte motive suplimentare de nemulțumire, precum stoparea primirii salariilor, în cazul neachitării impozitelor pe ultimii trei ani. În luna februarie 1933, muncitorii au intrat în grevă și au reușit să obțină o serie de drepturi salariale de la Administrația CFR, dar, sub presiunea sindicatelor, dominate de comuniști, mișcările protestatare vor fi reluate în ziua de 15 februarie.

Greva de la Grivița și represiunea

A doua zi, pe 16 februarie 1933, forțele de ordine au primit ordin să tragă în greviști și să pună capăt revoltei muncitorești. Au murit șapte oameni: Vasile Roaită, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobiaș, Dumitru Mayer şi Ion Dumitrescu. Vasile Roaită, cel mai tânăr dintre cei uciși (n.1914), va deveni, după 1948, eroul martir al clasei muncitoare.

Conform propagandei oficiale, tânărul muncitor a murit trăgând sirena, semnalându-le colegilor pătrunderea poliției și armatei în uzinele „Grivița”. Gheorghe Gheorghiu-Dej impune cultul lui Roaită motivând, colegilor de partid, că „un erou mort era mult mai util decât unul viu”. Până în 1962, o serie de instituții comuniste și localități vor purta, cu cinste, numele fostului coleg de muncă al liderului comunist de la București.

Dispariția unui mit

Postum, Vasile Roaită devine subiectul unor opere literare mediocre și pătrunde în panteonul martirilor neamului, devenind o figură emblematică a istoriei naționale. Gloria sa ajunge la apogeu în 1962, când numele lui se regăsește pe lista de tovarăși ce trebuie incinerați și depuși în mausoleul liderilor comuniști, situat în Parcul Libertății din București.

Tot în 1962, însuși creatorul legendei utecistului căzut eroic – Gheorghe Gheorghiu-Dej – reconsideră meritele lui Roaită, constatând că partidul nu mai are nevoie de idoli prefabricați. Securitatea produce un document care atestă apartenența lui Roaită la Mișcarea Legionară și îl pune la dispoziția lui Dej, spre a-i servi la demascarea dușmanilor de clasă.

Nicolae Ceaușescu, invidios pe faima predecesorului său politic, decedat în 1965, minimalizează importanța fenomenului Grivița, cu scopul de a elimina din istorie o serie de eroi obscuri. Spre satisfacția lui Ceaușescu,
după cutremurul din 1977, arhiviștii zeloși confecționează un document compromițător care indică colaborarea lui Roaită cu Siguranța Statului, instituție de represiune politică interbelică.

Conform sursei respective, eroul interbelic, devenit trădător al clasei muncitoare, a tras de sirenă cu scopul de a facilita intervenția forțelor de ordine în uzină.
În anii 80, eroul ceferist dispare subit din conștiința colectivă, fiind radiat din manuale și doborât de pe soclul unor statui tematice.

Constantin Negrea – eroul de la Grivița

După căderea regimului comunist, Constantin Negrea, un fost muncitor la uzinele ”Griviţa”, a oferit detalii relevante despre revolta feroviară din februarie 1933, fiind intervievat de către „Railway Journal”. Fiind un lucrător extrem de tânăr – avea doar 21 de ani în acel moment – a fost desemnat să tragă sirena la intervale regulate, pe tot parcursul grevei.

„În jurul orei 2, forţele regale au cerut să se deschidă poarta, chipurile, pentru a permite intrarea a trei vagoane regale. Noi ne-am opus şi aveam dreptate, pentru că cele trei vagoane erau pline cu poliţişti, iar dacă le deschideam, intrau şi ne măcelăreau. Poliţia a reuşit să intre în ateliere, iar pe la ora 6 fără un sfert, au început să tragă la poarta nr. 5.

Şapte persoane au murit, unul dintre ei fiind Vasile Roaită. El a fost împuşcat accidental şi a
murit în spital, la o zi-două după evenimente”, a declarat fostul muncitor de la ”Griviţa” pentru publicația menționată mai sus.

După înfrângerea revoltei proletare, Negrea este prigonit de poliție și ajunge șomer, odată cu închiderea uzinei de către autorități. În 1944, Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica îl roagă să nu submineze legenda lui Roaită, favorizându-l cu un post la Atelierele CFR ”Griviţa” şi oportunitatea de a fi student la o facultate tehnică.

Vasile Roaită demitizat: Împușcat de jandarmi la 17 ani!

”Se spune că Vasile Roaită a fost cel care a tras semnalul de alarmă la Atelierul Griviţa, că el a fost cel care a pus masele în mişcare atunci. Nu se ştie dacă a existat sau a fost o invenţie”, precizează pentru „Adevărul” Mircea Dorobanţu, reprezentant al Muzeului CFR.

Mărturiile foştilor grevişti de la ”Griviţa” confirmă existența lui Vasile Roaită, un simplu adolescent de 17 ani, care a avut ghinionul să moară întâmplător. Nu a avut convingeri politice manifestate în public și nici nu putea fi socotit agent al Siguranței Statului. Provenea dintr-o familie extrem de săracă și muncea de mic ca ucenic la căldărărie, pentru marile cazane ale locomotivelor.

În dimineaţa zilei de 16 februarie 1933, în timpul grevei, se odihnea, stând sprijinit de ușa atelierului, în condițiile în care munca fusese oprită. Este împușcat de jandarmi, dar moare două zile mai târziu, într-un spital din capitală. Va fi înhumat la cimitirul „Izvorul nou” din București.

Adaptare după un articol de Gheorghe Leonard în Evenimentul Istoric nr. 30

Citește mai mult, dar și alte materiale similare, pe Evenimentul Istoric.

Evenimentul Istoric, cea mai mare revistă de istorie din Europa, aduce în atenția publicului, prin cele 116 pagini ale sale, numeroase subiecte captivante, dosare desecretizate și imagini în exclusivitate.

Noile numere ale revistei sunt disponibile la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro. 

Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric?product_id=441.