Istoria secretă. Ceaușescu și „minunea” de la Cutremurul din 1977, prin ochii CIA

Istoria secretă. Ceaușescu și „minunea” de la Cutremurul din 1977, prin ochii CIA

Istoria secretă. Ceaușescu și minunea de la Cutremurul din 1977, prin ochii CIA. Seismul de la care se împlinesc astăzi 44 de ani a fost unul dintre cele mai mari dezastre naturale din România, dar și un moment de cotitură în politica lui Nicolae Ceaușescu.

Ceaușescu și „minunea” de la Cutremurul din 1977, prin ochii CIA. E aproape o minune: toată presa străină - și cea din Occident, și cea din URSS și China - a scris pozitiv, chiar cu admirație, despre activitatea președintelui și secretarului general al PCR după cutremur. Un Nicolae Ceaușescu extrem de uman, de grijuliu față de drama fiecăruia, de implicat în operațiunile de salvare.

Doar că minunea n-a ținut decât trei zile. De fapt, aproape o săptămână. Pentru că după relatările inițiale, pe care o să le redăm cema mai jos, rezidența CIA trimitea spre centrală primele rapoarte critice față de reacția autorităților comuniste după marele cutremur din 4 martie 1977.

Ceaușescu către poporul PCR: Să facem totul!

La circa 12 ore de la calamitate, Nicolae Ceaușescu se adresa astfel autorităților din țară:

Ne puteți urmări și pe Google News

Cred că trebuie să găsim măsuri în continuare să scoatem lumea de sub dărâmături și aceasta cu prioritate. Acolo unde au fost și magazine, în măsura în care nu sunt stricate, să se scoată totul. Am văzut la un magazin unde nu mai era rost să mai rămână mobile etc., să evacuăm imediat imobilele.

Al doilea lucru: să facem o comisie imediată pentru a identifica toate blocurile care au avarii și evacuarea imediată a populației pentru că dacă mai vine un cutremur și de intensitate mai mică, se pot produce pagube. Asta este valabil nu numai pentru București, ci și pentru celelalte județe care au avut de suferit.

Să oprim în București complet aprovizionarea cu gaze, până nu vom face verificări, pentru că deja nu este prea frig și se vor produce incendii. Să punem la punct energia electrică, alimentarea cu apă și canalizarea pentru a asigura măsurile necesare de igienă. Însă să raționalizăm deocamdată consumul de apă, să punem brutăriile în funcțiune ca să asigurăm pâine și să vedem, în general, toate problemele aprovizionării, sub control, să nu lăsăm pe nimeni să facă stocuri.

Reacția presei străine

Câteva spicuiri din presa internațională, realizate în epocă de Agerpres:

Agenţiile Reuter, UPI, AP, corespondenţii altor agenţii de presă şi ziare semnalează în unanimitate prezenţa neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe străzile Bucureştiului, în zonele calamitate din ţară, în întreprinderile şi fabricile avariate.

Preşedintele Nicolae Ceauşescu - scrie corespondentul UPI - a vizitat regiunile afectate din Capitală şi provincie, dând indicaţii precise cu privire la lucrările necesare pentru înlăturarea pagubelor provocate de dezastru, pentru normalizarea situaţiei, îmbărbătând prin prezenţa sa, populaţia greu încercată. Şeful statului român - scrie corespondentul Agenţiei DPA - a vizitat Capitala în dimineaţa care a urmat catastrofei. De multe ori a controlat personal lucrările de salvare.

Relevând răspunsul unanim al ţării la chemarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se întreprinde totul pentru înlăturarea efectelor dezastrului, numeroase agenţii de presă scot în evidenţă unitatea spiritului de abnegaţie, de sacrificiu de care poporul nostru dă dovadă şi în aceste zile de mare durere”.

Pravda și TASS, URSS

Toate forţele României socialiste, scrie ziarul „Pravda” sunt concentrate pentru lichidarea consecinţelor cutremurului şi acordarea de ajutor sinistraţilor. Populaţia Capitalei manifestă mult curaj şi disciplină. În pofida pagubelor serioase provocate de calamitatea pustiitoare şi a numărului însemnat de victime umane, în oraş se menţine liniştea şi ordinea. Toate instituţiile şi întreprinderile lucrează normal.

Munca patriotică a mii şi mii de oameni - relatează Agenţia TASS -, măsurile concrete şi energice adoptate au permis să se restabilească aproape complet aprovizionarea populaţiei Capitalei şi a întreprinderilor industriale cu apă şi energie electrică.

Treptat, reintră în normal activitatea întreprinderilor industriale, a centralelor electrice, a celorlalte instituţii care au suferit pagube şi distrugeri. Se realizează cu exactitate planul stabilit pentru aprovizionarea populaţiei Capitalei cu produse alimentare, se respectă întocmai graficul livrărilor de produse alimentare în regiunile afectate de cutremur.

China nouă

Într-o relatare intitulată „Eroica Românie după cutremurul de pământ”, Agenţia China Nouă scrie: „Curajul, calmul şi devotamentul neabătut fac din activitatea de salvare şi ajutorare de după dezastruosul cutremur un spectacol impresionant ce poate fi văzut în Capitala României”.

Agenţia citează numeroase exemple de eroism şi abnegaţie, de care au dat dovadă membrii gărzilor patriotice, elevii, studenţii, locuitorii şi militarii din Bucureşti, precum şi din judeţele Dâmboviţa, Iaşi, Neamţ şi din alte zone afectate, care acţionează în vederea transpunerii în viaţă a indicaţiilor preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind înlăturarea cât mai grabnică a urmărilor seismului, reluarea activităţii şi normalizarea situaţiei.”

Reuter, UPI, Le Figaro

„În timpul vizitelor întreprinse în zonele calamitate - scrie corespondentul Agenţiei Reuter -, preşedintele Nicolae Ceauşescu a intrat în coridoarele strâmte ale unor subsoluri din centrul Bucureştiului, conducând personal echipa de salvare pentru a scoate o supravieţuitoare de sub dărâmături.

Preşedintele Nicolae Ceauşescu - scrie şi corespondentul Agenţiei UPI - se află într-o permanentă activitate de la întoarcerea sa din vizita în Africa. La Ploieşti, şeful statului român a intrat în noroi până la glezne, pentru a constata personal amploarea pagubelor înregistrate la instalaţiile petroliere.

Într-o corespondenţă din Bucureşti, ziarul francez „Le Figaro” menţionează că preşedintele Nicolae Ceauşescu, imediat după întoarcerea la Bucureşti, putea fi văzut în centrul oraşului, aplecându-se asupra ruinelor fumegânde, coordonând el însuşi eforturile echipelor de salvare, informându-se de situaţia victimelor.”

Ceaușescu prin ochii CIA

Pe 12 martie 1977, rezidența CIA de la București trimitea în centrală o telegramă care cuprindea informații total diferite de cele culese de corespondenții de presă.

Publicitatea excesivă a președintelui român Ceaușescu și a rolului jucat de el în munca de salvare după cutremurul din 4 martie a atras nemulțumirea unor oficiali și a unor cetățeni din București.

Asumându-și comanda eforturilor de salvare, acțiunile lui Ceaușescu trădează dorința sa de auto-umflare, o abilitate clară de a câștiga capital politic de pe urma dezastrului. De la întoarcerea sa precipitată din Africa după cutremur, Ceaușescu este adulat de media ca organizatorul eroic al efortului național de salvare.

În același timp, Ceaușescu și-a asumat riscul de a își antagoniza câțiva oficiali și a contribuit la creșterea apetitului pentru cinism al populației.

El a criticat aspru unele autorități locale însărcinate cu operațiuni de salvare și a promis investigarea constructorilor caselor care s-au prăbușit în timpul cutremurului, încercând să își intimideze subordonații.

„Nemulțumirea populară care există deja în România va crește”

Acțiunile contradictorii, în special prin subestimarea evaluărilor structurilor clădirilor avariate, au produs confuzie, mai ales printre persoanele evacuate.

Desemnarea soției lui Ceaușescu la conducerea comitetului care coordonează donațiile interne sau externe va crește acuzațiile de nepotism.

Nemulțumirea populară care există deja în România va crește din cauza problemelor legate de cutremur. Posibilitatea ca regimul să ceară mai multă muncă de la populație sub pretextul cutremurului a atras deja mai multe comentarii cinice din toate sectoarele de activitate din țară. Decizia partidului din 3 martie de a amâna planurile de a introduce săptămâna de lucru de 5 zile pare să justifice aceste temeri.

Generozitatea neașteptată a guvernului față de cei afectați cel mai rău de cutremur, manifestată prin promiterea de apartamente, mobilă și alte înlesniri, incluzând ”obiecte de lux” precum radiouri sau televizoare, poate fi gândită ca o modalitate de a domoli nemulțumirile.

Pagubele de 1 miliard de dolari și creșterea economică

„Starea de necesitate impusă în România ca urmare a cutremurului de săptămâna trecută a fost ridicată ieri (11 martie 1977 n.n.) cu excepția Bucureștiului și se pare că un număr de instalații industriale și-au reluat, măcar parțial, activitatea. Ceaușescu a asigurat populația că e puțin probabil să existe replici ale cutremurului, așa cum indică și centrul pentru cutremure al Institutului de Geologie al SUA.

Într-una din rarele sale conferințe de presă, președintele Ceaușescu a spus că numărul provizoriu al morților este de 1387, dar a subliniat că numărul final va fi cu siguranță mai mare. Inițial a estimat pagubele, fără a lua în calcul și proprietățile private la 500 de milioane – 1 miliard de dolari.

Ceaușescu a declarat că România nu își va întrerupe planurile de creștere economică și chiar a promis că vor fi atinse țintele inițiale de creștere. A spus chiar că România acceptă împrumuturi de la țările din Vest, în special SUA, dacă se vor dovedi a fi ”în termeni avantajoși”.

Chiar înainte de cutremur, era puțin probabil ca România să-și atingă țintele ambițioase și distrugerile produse de cutremur sigur vor încetini creșterea economică. Cererea lui Ceaușescu pentru populație de a face sacrificii și mai mari pentru îndeplinirea planurilor sale va întări resentimentele pentru politica sa de a forța creșterea economică.”

Adaptare după un articol din Evenimentul istoric nr. 13.

Citește continuarea dar și alte materiale similare, pe Evenimentul Istoric.

Evenimentul Istoric, cea mai mare revistă de istorie din Europa, aduce în atenția publicului, prin cele 116 pagini ale sale, numeroase subiecte captivante, dosare desecretizate și imagini în exclusivitate.

Noile numere ale revistei sunt disponibile la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro

Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric?product_id=441.