Editura Evenimentul si Capital

Istoria României - Marea noastră Doamnă Învățătoare. Lecția de modestie pragmatică a lui Ion C. Brătianu. România lui Cristoiu

Autor: | | 7 Comentarii | 4098 Vizualizari

Contemporanii au trudit din greu să explice îndelungata şi autoritara domnie a lui Ion C. Brătianu în zorii României moderne. Constantin Bacalbaşa se opreşte, în Bucureştii de altădată, la două dintre politicile atotputernicului şef al liberalilor.

Prima: neîncetata preocupare de a atrage în partid şi la guvernare tot ce avea excelent România momentului ca profesionalism. Astfel, zice Bacalbaşa, Ion C. Brătianu îi pîndea pe cei mai buni studenţi români de la Paris pentru a-i atrage de partea sa:

Pe vremea de care mă ocup, liberalii – adică Brătianu – aveau în programul lor să atragă în partid pe toţi tinerii de valoare care se distingeau la studii şi aveau talent.

La Paris aveau un fel de agenţie de recrutare. Cînd un student se afirma ca o inteligenţă sau ca un mare talent, agenţia raporta la Bucureşti; şi astfel, tînărul era angajat din vreme, mai înainte de a-şi termina studiile, după cum a fost o vreme obiceiul ca să fie închiriate casele în construcţie încă de cînd erau de roşu. Agenţia oferea tînărului, şi cu anticipaţie chiar, o situaţie întotdeauna foarte rentabilă”.

Sub acelaşi semn, premierul caută oameni valoroşi şi în ţară, chiar şi în rîndul Opoziţiei. Bacalbaşa crede că era o politică împotriva adversarilor politici:

„Ion Brătianu era un maestru în arta de a dezorganiza opoziţia. Ori de cîte ori vedea că se organizează un centru opoziţionist, îl cucerea, ori de cîte ori un om de valoare se manifesta împotriva guvernului, îl lua în minister (guvern-n.n.)”.

Adversarii primeau lovituri năprasnice. Nu însă şi ţara. În definitiv, aducînd în guvern valori din Opoziţie, Ion C. Brătianu asigura o bună administrare a ţării. El nu promova lingăi, clienţi politici, mediocrităţi incapabile să-l concureze. Promova valori.

Autorul Bucureştilor de altădată vede în asta o constantă a politicii lui Ion C. Brătianu:

„Este de observat că în tot timpul guvernării sale, de 12 ani, Brătianu a urmat o linie de purtare uniformă; s-a silit să atragă în partidul său toate valorile active care se manifestau şi cu aceasta făcea o îndoită lovitură: pe de o parte îşi îmbogăţea partidul cu oamenii cei mai însemnaţi, pe de altă parte îşi dezorganiza sistematic adversarii.

Acesta a fost secretul lungei sale guvernări”.

O altă politică definitorie pentru Ion C. Brătianu: să nu-şi facă adversari. C. Bacalbaşa surprinde în asta o deosebită sensibilitate la real. Fondatorul dinastiei brătieniste nu era bolnav de autosuficienţă, nu se credea infailibil. De mirare, dacă ne gîndim că guvernase doisprezece ani întruna, dominînd zdrobitor scena politică a României mici:

„Cu toată popularitatea mare ce avea, cu tot sprijinul regelui Carol, deşi războiul, independenţa şi înălţarea ţărei la rangul de regat îi dădeau o mare superioritate asupra tuturor celorlalţi bărbaţi politici din ţară, totuşi el nu se simţea sigur pe putere atît timp cît multe inteligenţe superioare îi erau potrivnice şi se organizau spre a-l combate”.

De aceea, Brătianu Bătrînul îşi făcuse un drapel din a nu-şi crea inutil adversari:

„Brătianu avea ca dogmă să nu supere pe nimeni şi să nu silească pe nici un om ca să treacă în opoziţie. Toată grija lui era să-şi atragă partizani, dar niciodată să nu-şi creeze adversari.”

Pentru ilustrarea acestui adevăr, Constantin Bacalbaşa redă felul prin care Ion C. Brătianu a rezolvat aşazisa problemă Politimos. Constantin G. Politimos era preşedintele Tribunalului din Tîrgovişte, „un om de o mare corectitudine şi de un caracter inflexibil”. Liberalii vor să scape de acest personaj incomod, care le încurca toate socotelile. Şi cele ţinînd de matrapazlîcuri, şi cele ţinînd de promisiunea făcută unui client politic că va primi postul de preşedinte al Tribunalului. Toate încercările de a-l muta într-o altă parte dau greş. În vremurile de azi, şi nu numai, chiar şi în vremurile de ieri şi de mîine, un om de puterea lui Ion C. Brătianu, ba chiar şi unul la început de autoritate, s-ar fi silit să-l înlăture pe C. Politimos. Ce face Ion C. Brătianu? Scena povestită de Constantin Bacalbaşa merită reprodusă în întregime, deoarece poate fi o lecţie pentru politicienii români din toate veacurile:

„Într-o zi de vară, Politimos primi la Tîrgovişte o telegramă directă de la Ion Brătianu, prin care-l ruga să ia primul tren şi, de la gară, să vină direct la dînsul acasă.

ATENTIE, SOFERI! Risti o AMENDA de 725 lei daca nu ai asta in masina!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI