SRI a publicat, vineri, protocolul secret semnat în anul 2009 cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, colaborarea fiind semnată de Laura Codruța Kovesi și Tiberiu Nițu din partea Parchetului și de George Maior și Florian Coldea din partea serviciului secret. Deși protocolul a fost ferit de ochii opiniei publice timp de aproape un deceniu, SRI a scris, totuși, negru pe alb, în rapoartele sale de activitate, despre colaborarea cu procurorii anticorupție.
În Raportul de activitate al SRI pe anul 2008, document oficial, serviciul secret a scris cum ofițerii de informații participau în „echipe operative mixte” cu Parchetele și făceau „analize comune cu procurorii”:
„Contribuţia adusă de Serviciu la îndeplinirea responsabilităţilor organismelor de cercetare şi urmărire penală s-a materializat în:
- punerea la dispoziţia organelor Ministerului Public a unor date şi informaţii neprelucrate care au stat la baza sesizărilor/ informărilor SRI;
- transmiterea – la solicitare – către organele de urmărire penală a unor date şi informaţii cu privire la persoane implicate în activităţi infracţionale;
- soluţionarea, la cererea organelor judiciare, a solicitărilor de declasificare a unor documente / informaţii;
- participarea, în cadrul echipelor operative mixte constituite cu parchetele, la analize comune cu procurorii;
- punerea la dispoziţie a rezultatelor constatărilor ştiinţifice şi expertizelor;
- soluţionarea cererilor de transmitere către organele judiciare a unor date, informaţii şi documente referitoare la foste şi actuale cadre ale Serviciului Român de Informaţii, implicate în dosare penale.”
Într-o intervenție telefonică la B1tv, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a spus joi seară, înainte să se publice protocolul, că „termenul de echipă mixtă a fost folosit, pentru prima oară, înainte de 2005, într-o hotărâre a CSAT, în mandatul lui Ion Iliescu". Originile echipelor mixte SRI - procurori sunt, astfel, înainte de 2008.
În Raportul SRI pe anul 2013, serviciul secret a scris, pentru prima oară, despre „binomul” cu Ministerul Public din care face parte DNA:
„Principalele activități de cooperare s-au realizat pe relația cu Ministerul public, MAI, SIE, MApN, SPP și Ministerul Justiției. Binomul instituțional Ministerul Public-SRI a funcționat și în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoașterii, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa siguranței naționale, și din punctul de vedere al instrucției penale”.
Tot în raportul din 2013, SRI spune că „experții juridici” ai serviciului secret făceau „analize comune” cu „organele de urmărire penală” în „probleme de procedură”.
„Capitolul 2.3
2.3.Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală
(…)
O coordonată importantă a cooperării cu organele de urmărire penală a fost reprezentată de transmiterea datelor, informaţiilor şi documentelor solicitate de acestea, pentru nevoile cercetării penale, precum şi soluţionarea unor cereri, în context fiind relevantă şi diversificarea sferei activităţilor în care experţii juridici ai SRI sunt implicaţi, în sensul că analizele comune nu se limitează doar la aspecte de drept material (cercetarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor), ci s-au extins la probleme de procedură.”
Cât de extinsă era cooperarea SRI - DNA- DIICOT - Parchet? Scrie în același Raport SRI din 2013:
„Experţi în domeniul juridic ai Serviciului, din cadrul structurilor teritoriale şi centrale, au fost cooptaţi ca membri în echipe operative comune de cooperare cu structurile locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii în 463 de cazuri (faţă de 314 în 2012).
În cadrul echipelor operative comune au avut loc numeroase întruniri, în cadrul cărora experţi în domeniu juridic ai SRI au îndeplinit un rol însemnat în evaluarea juridică a situaţiei operative şi a măsurilor propuse pentru documentarea activităţilor infracţionale.
În acest context s-a acţionat permanent, prin exercitarea competenţelor specifice, în direcţia creşterii valorii de utilizare a produsului informaţional destinat informării organelor de urmărire penală, atât prin prisma asigurării unui fundament pentru atingerea obiectivelor aferente protejării valorilor de securitate, cât şi a consolidării rolului Serviciului în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor infracţionale ce afectează grav, pe diverse componente, securitatea naţională.
Acestea au determinat efecte şi reacţii pozitive la nivelul beneficiarilor, multe dintre materiale fiind valorificate în cadrul probaţiunii în dosare penale.”