După opt luni de zile în care a “îngheţat” acţiunile de demolare a construcţiilor palestiniene ridicate ilegal în Ierusalimul de Est, statul evreu a reluat procedura, evacuând forţat o familie musulmană. Decizia oficialilor israelieni vine la doar o săptămână de la vizita premierului Beniamin Netaniahu la Casa Albă.
După opt luni de „pace”, perioadă în care statul evreu a „îngheţat” evacuările forţate în cartierele preponderent arabe ale Oraşului Sfânt, Israelul a reluat ieri demolările în Ierusalimul de Est, punând la pământ, cu buldozerele, o locuinţă palestiniană.
Practic, acţiunea autorizată de municipalitatea israeliană pune sub semnul întrebării moratoriul instituit de Tel Aviv în privinţa „colonizării” teritoriilor palestiniene, la doar o săptămână de la vizita premierului Beniamin Netaniahu la Washington.
Deşi oficialii evrei au susţinut ieri că structura demolată nu era locuită, un fotograf de la Reuters a surprins momentul în care buldozerele au intervenit. Imaginile prezintă o femeie şi mai mulţi copii palestinieni adunaţi în jurul bunurilor aparent evacuate.
Visul interzis
Cotidianul israelian Haaretz scrie că locuinţa demolată găzduia o familie palestiniană care avea cinci copii şi o citează pe mama lor, Linda al-Rajabi: „Ei (n.r. evreii) pot construi sute de locuinţe dar eu nu am dreptul să locuiesc într-o colibă?”.
Este pentru prima oară în ultimele opt luni când imaginile demolărilor din Ierusalimul de Est readuc în atenţia comunităţii internaţionale „pacea” fragilă din regiune. La sfârşitul anului trecut, presat de Statele Unite ale Americii, Israelul s-a angajat, neofical, să „îngheţe” demolarea construcţiilor ilegale din cartierele arabe ale Oraşului Sfânt, pentru a nu tensiona şi mai mult relaţia cu Autoritatea Palestiniană.
Totuşi, ultimele luni n-au adus la masa dialogului cele două părţi, discuţiile purtându-se până în prezent doar prin medierea unui oficial de la Washington.
- Zona de est a Ierusalimului a fost anexată de Israel după Războiul de Şase Zile din 1967, deşi comunitatea internaţională nu recunoaşte jurisdicţia statului evreu asupra teritoriului. Zona găzduieşte cele mai importante obiective religioase ale oraşului şi este reclamată de Autoritatea Palestiniană ca destinaţie pentru viitoarea capitală a entităţii statale visate de arabi. Politica de „colonizare” a Israelului din regiune indica însă destul de clar faptul că evreii nu sunt dispuşi să renunţe la Ierusalimul de Est, iar eventualitatea unor negocieri directe cu partea palestiniană ar exclude din start această posibilitate.
IPOTEZA
Verbul diplomatic al americanilor trădează scenariul montat la Casa Albă
Acţiunea Israelului miră în contextul vizitei de săptămâna trecută a lui Benianim Netaniahu la Washington. Premierul evreu a adoptat un ton conciliant în cadrul discuţiilor cu preşedintele american Barack Obama, ambii punându-se de acord asupra necesităţii ca negocierile directe cu Autoritatea Palestiniană să înceapă cât mai curând. Ce şanse concrete mai au acestea însă, în condiţiile în care Israelul a reluat demolările în Ierusalimul de Est?
Răspunsul e de găsit în reacţia oficială de ieri a Casei Albe: „SUA şi-au exprimat clar dezacordul cu unele măsuri ale Israelului care afectează populaţia palestiniană din Ierusalim şi au cerut imperativ părţilor să evite acţiunile care ar putea mina încrederea reciprocă în regiune. Demolarea subliniază nevoia pentru stabilirea unui acord care să stingă diferendele dintre părţi şi care să rezolve conflictul prin apariţia unui stat palestinian”.
Comunicatul Casei Albe confirmă practic ipoteza avansată de EVZ la sfârşitul săptămânii trecute, într-o analiză dedicată vizitei lui Beniamin Netaniahu la Washington: „Ştiind că Obama nu va renunţa la planul său de a sprijini crearea unui stat palestinian, Ierusalimul a forţat lucrurile în direcţia în care, chiar dacă acceptă negocieri directe cu partea arabă, problema temperării avântului musulman va cădea în sarcina administraţiei americane. Locatarii de astăzi ai Casei Albe vor trebui să le explice arabilor de ce Israelul va rămâne în graniţele fixate după Războiul de Şase Zile din 1967, şi nu în interiorul celebrei Linii Verzi din 1949”.
Cu alte cuvinte, deşi condamnă acţiunea de demolare întreprinsă ieri de oficialii evrei în Ierusalimul de Est, americanii au un ton mult mai temperat, vorbind despre „părţile implicate” şi despre „încredere reciprocă”, după ce în urmă cu doar câteva luni acuzau făţiş Israelul pentru nerezolvarea problemei palestiniene.
- „Mişcarea” diplomatică a Casei Albe a fost remarcată recent şi de cotidianul israelian Haaretz, care nota săptămâna trecută că „preşedintele american a ajuns la concluzia că este responsabilitatea sa, ca suporter al palestinienilor, să-i tempereze acum. Reapropierea lui de Israel este începutul unui astfel de proces. Pentru că Obama, un adversar tenace al "coloniilor", nu a spus nimic despre extinderea moratoriului. Acesta e un semn că se foloseşte de expansiunea israeliană pentru a pune presiune pe palestinieni”.
În cazul în care discuţiile dintre părţi vor eşua, Israelul îşi va putea continua nestingherit “colonizările” în Ierusalimul de Est, fără ca imaginea sa internaţională să sufere. Iar Autoritatea Palestiniană, amânând la nesfârşit negocierile, se va trezi în postura reclamantului care pierde, în fiecare zi, felii din teritoriul revendicat.
În condiţiile în care demolările vor fi dublate, din toamnă lui 2010 (la sfârşitul moratoriului israelian), de noi “colonizări”, pierderile arabilor ar putea fi incalculabile. Iar unul din obiectivele fundamentale ale mandatului lui Barack Obama – rezolvarea conflictului israelo-palestinian prin apariţia unui nou stat – ar suferi un eşec de proporţii.