Israelul, ca și Turcia înaintea sa, a deschis – după alegerea lui Volodymyr Zelenski drept Președinte – canale de dialog cu Ucraina, pe baza intereselor comune, chiar dacă această postură ar putea stârni reticențe, suspiciuni și reflexe mai puțin anticipabile din partea Rusiei. Însă în ambele cazuri, vorbim despre state serioase, puternice, în care interesele Rusiei sunt probabil comparabile cu cele ale Israelului și Turciei în Rusia, deci o relativă echilibrare a interdependențelor. Ei bine, chiar și în acest caz, Moscova manifestă o reacție extrem de strictă și o presiune majoră la nivelul oricăror actori și acțiuni care i-ar putea afecta puterea de influență și imaginea.

Ultimul episod datează de luni, când a sosit la Kiev Benjamin Netanyahu, premierul Israelului în funcție, prima vizită a unui premier israelian de 20 de ani. Motivația este multiplă, vine la puțin timp după alegerea Președintelui Volodymyr Zelenski in funcție și marchează apropierea, interesele economice și susținerea statului Israel, a premierului Netanyahu pentru președintele de origine evreiască al Ucrainei.

De altfel, programul pregătit de gazde a fost unul extrem de potrivit și simbolic, legat de comemorarea victimelor Holocaustului în Ucraina, unde nu mai puțin de 2 milioane de evrei ucraineni au fost măcelăriți de către trupele germane-naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Și nu întâmplător a fost ales un loc simbolic spre a fi vizitat, Prăpastia Babyn Yar, acolo unde în 1941, nu mai puțin de 33.000 de evrei, alături de câteva mii de etnici roma, ucraineni și alții au fost măcelăriți timp de 2 zile în modul cel mai oribil cu putință.

Președintele Zelenski și premierul Netanyahu au participat la ceremoniile de comemorare în locul unde anul viitor se va ridica un complex memorial, iar în 2023 este planificată inaugurarea unui centru în memoria victimelor Holocaustului din Ucraina. A fost locul unde președintele ucrainean i-a cerut premierului israelian recunoașterea de către Israel a Holodomorului ca Genocid – este vorba despre foametea provocată de Iosif Visarionovici Stalin și bolșevici prin colectivizarea forțată, în 1933, care a răpit 3,9 milioane de vieți, ale oamenilor morți de inaniție, bilanț care se ridică la 10 milioane potrivit altor surse. Benjamin Netanyahu nu a avut un răspuns direct, care stârnește un set de dificultăți, direct în relația cu Rusia lui Putin. Holodomorul ucrainean a fost recunoscut ca genocid de 16 state – începând cu promulgarea legii ucrainene ce-l consacră, în 2006, de către Viktor Yushchenko – între care SUA, Canada și Australia.

În cazul Israelului, au fost deja două tentative de a genera o lege și recunoașterea Holodomorului ucrainean ca genocid, în ambele cazuri intervenția fermă a Rusiei afectând cursul legislației. Iar Holodomorul se leagă de Babyn Yar, de prăpastia în care au fost îngropate numeroase victim ale foametei. Problema recunoașterii este, deci, supusă presiunii ruse care a amenințat nu o dată cu schimbarea politicii sale față de statul Israel, care s-ar traduce prin lipsa de susținere a intervențiilor chirurgicale ale Tel Aviv-ului pe teritoriul sirian, în combaterea transferurilor de arme și rachete de la Iran la milițiile libaneze Hezbollah, dar și un survol în Iran. Mai mult, un asemenea pas ar fi privit drept un afront direct al Rusiei lui Putin și ar antrena și consecințe mai largi pentru statul israelian.

Spuneam că au mai existat încercări de recunoaștere prin lege a Holodomorului ca genocid, până azi. Prima a fost inițiată de vicepreședintele Knessetului – Parlamentul israelian, Nava Boker, în 2016, după ce a vizitat Ucraina. Apoi în 2018, Akram Hasson a introdus o nouă lege în același sens și tot după o vizită de documentare în Ucraina, unde a aflat detaliile despre foamete din Muzeul Holodomorului. Atunci Ministerul rus al Afacerilor Externe a publicat o declarație potrivit căreia Rusia recunoaște Holodomorul drept dezastru umanitar, nicidecum ca genocid. Bătălia, la nivel imagologic și în percepția internațională, este cea între culpă și intenție. Dezastrul umanitar poate avea loc din întâmplare, din greșeală, din neștiință, din lipsa capacității de reacție a autorităților ruse/sovietice, în timp ce o abordare tip genocide include intenția, dorința Rusiei de a distruge națiunea ucraineană prin înfometare. Susținerea Rusiei lui Putin este că nu există suficiente date credibile pentru a susține varianta ucraineană. De altfel, adjunctul șefului de misiune a Rusiei în Israel, Leonid Frolov, a amenințat direct Israelul cu revizuirea strategiei militare față de Israel, dacă se face un asemenea pas.

Rămâne de văzut astăzi în ce măsură abordarea și apropierea de Ucraina va determina Israelul să ducă până la capăt, la lege, un asemenea gest, lesne interpretabil drept provocare și afront la adresa Rusiei. În același timp, recunoașterea de către Israel a Holodomorului ca genocid ar deschide ușa unor recunoașteri în cascadă odată ce unele rezerve la nivel global țineau exact de reticența statului Israel de a alătura Holocaustului alte formule de genocid istoric mai largi. Odată ce relația directă Zelenski – Netanyahu ar determina recunoașterea, acest blocaj de natură etică și de respect în raport cu statul Israel ar fi ridicat.

Pe de altă parte, este greu de crezut că premierul israelian va risca relația cu Rusia în vreun fel azi. Cu atât mai puțin pentru Ucraina. În relația bilaterală, provocarea Rusiei e dificilă prin numărul mare de evrei ruși care trăiesc azi în Israel și prin interesele în Siria și mai ales în Iran ale Tel Avivului care poate zbura liber și neîngrădit doar cu acordul Rusiei. În plus, deschiderea cutiei Pandorei pentru un nou val de recunoașteri ar crea un debut de mandat foarte bun pentru Volodynmyr Zelenski la el acasă și ar adăuga înalțimii morale pe care o deține Ucraina în raport cu Rusia o dimensiune și pe aceast direcție, a Holodomorului, după victimizarea Kievului pentru anexarea Crimeei și agresiunea militară rusă din raioanele de răsărit ale Ucrainei.

Te-ar putea interesa și: