Scandalul mutării ambasadei României din Israel. Marius Bostan: “Preşedintele Iohannis, influenţat de ideologia de stânga şi atitudinile anti-americane ale unor lideri U.E”.
Editura Evenimentul si Capital

Scandalul mutării ambasadei României din Israel. Marius Bostan: “Preşedintele Iohannis, influenţat de ideologia de stânga şi atitudinile anti-americane ale unor lideri U.E”.

Autor: | | 4 Comentarii | 13901 Vizualizari


- Pentru început am făcut câteva conferinţe ca să promovăm aceste lucruri şi să vorbim şi să aflăm direct de la aceşti oameni care sunt părerile lor. Supriza a fost, după primele şapte conferinţe organizate în toată în Europa, că sunt destul de mulţi români care ar vrea să se întoarcă, dar că nu cunosc suficient situaţia din România. Chiar am făcut un sondaj online, fără a avea pretenţia că era perfect sociologic, din care a rezultat că peste 70% din cei plecaţi recent, adică în ultimii 10-15 ani, şi-ar dori să revină acasă dacă ar exista oportunităţi. O parte din cei chestionaţi au declarat că în maxim 5 ani şi-ar dori să se întoarcă acasă. În acelaşi studiu am mai descoperit că există o problemă de încredere în viitorul României, care este principalul obstacol. Oamenii văd că sunt nişte oportunităţi, observă nişte lucruri, şi-ar dori să revină, dar nu au încredere în viitor. Principala bariere indicate de românii din diaspora sunt birocraţia, corupţia, infrastructura, educaţia şi sănătatea, în această ordine. Guvernele cheltuiesc mult mai mult decât producem. Nota de plata se apropie. Romanii plecați sunt cei care pot ajuta la relansarea țării. Pe termen mediu si lung, avem nevoie ca de aer de ei. Ei, împreuna cu cei care contează din țară, pot reda România românilor.

- În top apare şi securitatea naţională?

- Marius Bostan: Nu, nu a reieşit că este o problemă. România este o ţară NATO şi este considerată o ţară sigură. Se observă că după intrarea în NATO, prima dată cerută de PNŢCD prin Ion Raţiu în 1990, au crescut investiţiile şi s-a dezvoltat foarte mult domeniul imobiliar pentru că un investitor îşi doreşte în general să facă afaceri într-o ţară sigură, că altfel s-ar duce toţi în Africa unde este mai ieftin.

- Despre câţi români vorbim?

- Eu consider că peste 5 milioane, au plecat în ultimii 20 de ani, dar nu există un număr precis, validat oficial. Este o mare problemă a statului român că nu are o evidenţă exactă a celor plecaţi. Estimez că numărul total al populaţiei de origine română din afara graniţelor, luând în considerare şi pe cei care au cel puţin un părinte de origine română este de peste 12 milioane.

- Care sunt avantajele concrete oferite de România? Ca dacă citim ştirile pare că suntem la coada Europei.

- Dacă comparăm România cu alte ţări, observăm câteva lucruri precise. Pentru o companie cu cifră de afaceri de până la un milion de euro este un singur impozit, pe cifra de afaceri de 1%, dacă ai şi angajaţi. Dacă nu ai angajaţi e 3%. Deci este un singur impozit şi e foarte bine. Practic este apropiat de paradisurile fiscale. Acesta este impozitul pe cifra de afaceri. Impozitul pe profit este de 16% pentru firmele care depășesc un milion de euro cifra de afaceri, care este de asemenea unul dintre cele mai mici din Europa şi nu este progresiv. Acesta este un mare avantaj pentru că este un impozit foarte clar de calculat.

Impozitul pe dividente, dacă depăşeşti cifra de afaceri de un milion de euro, este de 5%. Este unul dintre cele mai mici din Europa. Cred că bulgarii sunt cu o fiscalitate mai redusă, dar nu pe toate palierele.

Singurul loc unde suntem în mijlocul clasamentului european este taxarea muncii, taxele şi costurile asociate unui salariu net.

Apoi, impozitele pe proprietăţi, impozitele pe clădiri sunt printre cele mai mici din Europa. Nu avem taxe pe moştenire. Spre exemplu, dacă un român ajunge în Franţa, îşi face o casă şi când vrea să o lase moştenire poate să plătească impozite de peste 60%. Câteodată se ajunge la situaţia în care moştenitorii îşi cedează o parte din proprietăţi ca să îşi poată plăti taxele. Este foarte greu să strângi valoare fiind într-o ţară cu o fiscalitate foarte ridicată şi să rămână şi ceva. Ca dovadă, sunt oameni din anumite state europene, care îşi mută domiciliul fiscal în alte ţări.

- Se întâmplă şi către România acest fenomen?

- Către România mai puţin pentru că nu este foarte cunoscut acest avantaj. Din păcate nu avem o promovare adecvată a fiscalităţii şi a avantajelor din România şi există şi o competiţie între ţări în a-şi prezenta aceste oportunităţi. Din păcate nu prea ne pricepem la marketingul de țară.

- Cine ar trebui să prezinte aceste avantaje din parte României?

- Birourile de promovare economică, camerele de comerţ, diplomaţii şi liderii politici. În plus eu cred că ar trebui să fie un efort al întregii societăţi şi al oamenilor de afaceri în special. Dar prima dată trebuie să înţelegem noi, să nu ne mai blamăm că este rău în România şi să vedem şi partea bună. În fiecare zi vezi oameni care chiar dacă trăiesc foarte bine se plâng că e rău.

- Care sunt ţintele concrete ale proiectului?

- Din punctul nostru de vedere, dacă se constituie 10.000 de antreprenori care se întorc şi fac o afacere în România, având în medie 10 angajaţi cu un salariu mediu pe economie ar fi un impact în Produsul Intern Brut al României suplimentar de 1,5%. În România este creştere economică, dar când va veni reversul cu scădere sau cu o mai mică viteză a ascensiunii, pentru că aşa funcţionează economia, nu este o lege care să spună că mereu e mai bine, atunci acest input ar putea să menţină ritmul de creştere al României. Ei trimit oricum foarte mulţi bani în ţară, ne apropiem de 100 de miliarde de euro în ultimii 10-12 ani, dar gândiţi-vă ce expertiză şi idei aduc de acolo. Ei au învăţat acolo un mod sănătos de a face afaceri şi vor aduce modelul odată cu ei. Pentru orice strategie de ţară, aducerea acestor antreprenori acasă ar trebui să fie primordial. De la nivel politic până la nivelul societăţii civile trebuie să li se transmită acestor români că sunt doriţi acasă. Românii de pretutindeni sunt cea mai mare bogăție. Cum poți să ai un proiect de țară care să nu-i includă? Cum poți să ai o strategie, un program de guvernare care să ignore o problemă și o oportunitate? Orice strategie de dezvoltare locală ar trebui să aibă secțiune specială despre Diaspora. Acum găsești în acestea tot felul de povești despre ciuboțica cucului sau de cum să faci metrou la Vascăuți.

- Şi totuşi se tem de birocraţie

- Da. Administraţia ar trebui să fie foarte deschisă la revenirea lor în ţară şi pentru încurajarea afacerilor lor în localităţile de unde au plecat sau în alte localităţi. Un alt pilon al nostru, în afara prezentării oportunităţilor, este convingerea administraţiei să adreseze curajos și inteligent această mare problemă a României. Am mers la Preşedinte, am mers la Guvern şi am mers la administraţia publică locală. Am dat un mesaj către toate aceste trei nivele, am ridicat această problemă pe agenda administraţiei. Este foarte important managementul administrativo-politico-birocratic din România pentru a încuraja afacerile și a restabili încrederea.

- Grupul ţintă este format din cei care sunt antreprenorii acolo?

- Prioritatea noastră sunt cei care îşi doresc să dezvolte afaceri în România, dar asta nu înseamnă că celelalte categorii, cei care vor să ţină legătura cu ţara, cei care doresc un loc de muncă, cei care doresc să vină doar ca turiști sau care revin la pensie, nu le atingem. Misiunea asumată până la Centenar a fost repatriere prin antreprenoriat. În ultimii trei ani am interacţionat acordând consiliere directă la peste 2500 de oameni. Ne-am întâlnit la acțiunile noastre cu peste 5000 de persoane. O parte importantă a celor cu care am interacţionat sunt deja antreprenori. Mai există o categorie de oameni care sunt meseriaşi sau sunt profesionişti în anumite domenii şi văd întoarcerea acasă prin antreprenoriat o posibilitate pentru că antreprenoriatul îţi oferă posibilitatea de a câştiga mai mult şi a avea un venit similar sau mai mare cu cel pe care îl ai în ţara de adopţie. Avem deja peste 250 de poveşti de succes ale românilor care s-au întors şi fac afaceri în România. Sunt oameni cinstiţi, care au reuşit onest şi care sunt modele de inspiraţie pentru cei care se gândesc să se întoarcă.

- De ce faceţi asta?

- Au fost şi români care ne-au întrebat acest lucru la conferinţele noastre. Unul dintre colegii mei, Florin Furdui CEO PortlandTrust cu investiții de peste 350 milioane de euro în România, le-a răspuns spunându-le că el are un interes personal direct și face asta pentru că el îşi doreşte să aibă în România vecini oameni ca ei. Pentru că nu vrem să ajungem că zonele şi comunităţile noastre să decadă. Pot veni alţi oameni pe care noi nu prea ni-i dorim vecini, să colonizeze aceste oportunităţi. Drept dovadă că vin extrem de mulţi, alţi antreprenori, din alte ţări, care frutifică oportunităţi în România. România încă oferă foarte multe nişe care nu sunt exploatate şi este mult mai simplu să atragi investitori români pentru că ştiu limba şi cunosc cultura. Nu e normal în primul rând să atragem investitori români? Suntem interesați direct ca România să se dezvolte și suntem convinși că Diaspora este un potențial extraordinar de dezvoltare din toate punctele de vedere și este și o ancoră strategică importantă în relația cu Occidentul. Nu știm ce vremuri vor veni. În același timp încercăm să reparăm o nedreptate făcută de stat multora din cei plecați începând cu 1947. Chiar dacă au greșit mai mult Stalin și niște cozi de topor ale sovieticilor, reprezentanții unui stat ilegitim și apoi urmașul lor Ion Iliescu, eu cred că e nevoie de o unitate mai mare, mai ales acum în prag de Centenar.

- Speranţa este cumva că dacă se întorc antreprenorii îi vor trage după ei şi pe ceilalţi?

- Sigur că da, pentru că antreprenorii aduc plus valoare în economie. Noi ne dorim să aducem creștere economică. Creşterea economică este dată de aceşti oameni şi în acel moment ne putem permite ca țară să oferim şi salarii mai mari pentru medici, cercetători şi profesori. Deci prima focalizare este pe antreprenori şi apoi ceilalţi, în momentul în care salariile se apropie de cele din Occident. În acel moment ceilalţi vor veni singuri înapoi, se vor întâmpla natural lucrurile. Avem deja exemple de oameni care s-au întors și atrag și pe alții. La fel cum a fost și când au plecat. Costel Câmpureanu spunea la Torino că a venit vremea unei noi emigrări dar în sens invers.

- Dar poate unii dintre ei au idei bune, dar nu au bani să înceapă afacerea. Aveţi soluţii pentru ei?

- Cele mai importante lucruri sunt onestitate, expertiza, determinarea și curajul. Dacă ai un plan bun se găsesc și banii. În momentul în care am început acest proiect am făcut şi către Guvern un apel să pună problema pe agendă şi aşa a fost iniţiat în 2016 programul “Diaspora Start Up”, care în esenţă sunt linii de funcţionare inspirate de RePatriot. Suma programului este de 70 de milioane de euro, administrat de 32 de organizaţii care oferă granturi celor care se întorc şi vor să dezvolte o afacere în România. Sunt granturi de până la 40.000 de euro şi condiţionalităţile sunt minime. În acest moment programul este în plină desfăşurare şi românii din diaspora pot aplica pentru finanţare. Dar cei mai mulţi antreprenori români nu se întorc prin granturi, ci prin propriile resurse. La mine în sat, în Vrancea, sunt cel puţin trei care s-au întors acasă şi au deschis mici afaceri. Eu însumi am o firmă în care sunt partener cu un bun prieten, român din Italia care a participat la prima noastră conferinţă de promovare a programului Repatriot. Avem sute de exemple de care ştim noi, dar sunt alte mii despre nu ştim noi, dar ei există. Noi nu facem statistici, ci ne-am propus să lasăm ideea şi să oferim consiliere celor care vor să se întoarcă. Noi ne-am propus să inspirăm oameni să facă lucruri, să ne urmeze. Dacă cea mai mare parte a primarilor, funcționarilorși a societății ar prelua mesajul nostru și ar promova lucrurile bune și și-ar face bine treaba cred că vom avea o mișcare amplă de întoarcere mai ales că nici în străinătate lucrurile nu sunt extraordinare și România crește.

- Ce este până la urmă acest proiect? O formă de patriotism, o afacere?

- El îmbină în mod fericit partea de pragmatism, partea de patriotism şi partea de principii. Noi avem o ţară dată de Dumnezeu și protejată de străbunii noștri. Oamenii aceştia prin cetăţenia lor de fapt sunt parte a acestei ţări. Sentimentul lor de apartenenţă la această ţară s-a micşorat, dar datorită ideii că ar fi nedoriţi acasă. S-a cultivat această idee prin pozițiile greșite ale unor lideri politici în special. Noi vrem ca ei să simtă că ţara lor le aparţine şi ei spun aşa, dau un exemplu de discuţie reală: “Domne, ce să facem? Sunt unii la putere care nu fac ceea ce trebuie, fac lucrurile rău, fură sunt proști şi asta e, nu avem încredere”. Eu le-am dat următorul exemplu: “Dacă tu ai o grădină şi în grădina aia apar dăunători păi tu atunci spui “asta e”? Nu. Te apuci și scapi de dăunători”. În fapt comunismul a distrus acest sentiment de proprietate prin diluarea lui. Oamenii dacă recultivă acest sentiment în acel moment ei vor ştii ce au de făcut, nu trebuie să îi înveţe cineva. Nu poți să spui că-i vrei acasă și de fapt nu-i lași nici să voteze prin tertipuri, prostie și meschinărie. Cred că introducerea votului electronic pentru cetățenii români din Diaspora ar da mai multă încredere pentru apartenență, apropiere și sprijinirea țării. În mod clar RePatriot este o expresie concretă a patriotismului, este primul pas al oamenilor care contribuie decisiv la dezvoltarea țării și care încă nu se implică direct în politică. Din pacate spun eu.

- Este cumva şi o formă de protecţie economică a ţării?

- Este încă una din motivaţiile proiectului. În cazul unei crize, un străin care nu este legat de ţară şi nu are un sentiment de apartenenţă, are o şansă mai mare să plece. Eu nu zic că pleacă neapărat, dar la primul vânt capitalul poate să părăsească repede ţara. Pe când un om care aparţine prin naştere, prin strămoşi, prin istorie pleacă mai greu şi rezistă. Românii au rezistat mii de ani în condiţii mai grele. Noi acum ne speriem de o mică birocraţie, de un drum care e prost şi are găuri. S-au de câțiva baroneți locali. E chiar hilar câteodată dacă ne gândim că la Mărăşeşti oamenii s-au bătut acolo, aproape cu mâinile goale câteodată să îşi apere ţara. Este adevărat că noi trăim în altă epocă, dar sacrificiul acesta nu trebuie uitat. Nu poţi să îţi părăseşti grădina că au apărut nişte dăunători.

- Ultima acţiune a Repatriot a fost la Ierusalim şi Tel Aviv. Ce aţi găsit acolo?

- Am fost 11 antreprenori din Echipa RePatriot. Ne-am dus direct la Ierusalim. Apropierea noastră mai mare de Israel oferă un câmp de oportunitate fantastic. Am avut o conferinţă acolo şi am avut interacţiuni directe foarte buni cu mulți israelieni de origine română. Comunitatea de origine română este foarte mare și influentă. Aici, acasă cred că sunt deja peste 7000 de firme israeliene în toată România. Balanţa noastră comercială cu Israelul este una pozitivă. Oamenii de acolo sunt foarte apropiaţi de România.

Israelul este un model pentru noi, ei având o politică pentru diaspora extraordinară. Îşi datorează şi dezvoltarea de azi, în afara muncii, credinţei şi sentimentului de apartenenţă la ţară, diasporei. Este unul dintre factorii cei mai importanţi în dezvoltarea Israelului. Noi, românii am putea să le urmăm exemplul şi să fie promotorii ai produselor şi afacerilor autohtone. La israelieni nu neapărat statul, ci societatea în ansamblu promovează cultura şi valorile. Patriotismul de acolo este remarcabil. În acelaşi timp evreii de origine română iubesc mult România.

Pagina 2 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate