„Creșterea rezervei de aur a fost necesară în vederea asigurării garanției asupra solvabilității externe, a plații la termen a serviciului datoriei externe contractate, a atenuării eventualelor dezechilibre conjuncturale si temporare ale deficitelor balanței de plați (nivel de adecvare a rezervei valutare care sa acopere cel putin trei luni de importuri), a stabilizării si consolidării monedei naționale.

Începând cu anul 1994, politica de stabilizare si de consolidare a monedei naționale a fost aceea de a implementa a serie de măsuri care au vizat realizarea Programului de creștere a rezervei internaționale si efectuarea operațiunilor de conversie a cantității de argint excedentare in aur fin. Din totalul rezervei de aur, 61,2 tone (reprezentând 59%) sunt depozitate la Banca Angliei. 

Decizia păstrării unei parți din rezerva de aur in străinătate a fost luata în anul 1999, pentru a face fata unor eventuale șocuri financiare adverse în perioade de criza sau în situația restrângerii accesului la piețele internaționale de capital si pentru a se implementa un management activ al rezervei in metale prețioase. Operațiunile de transfer au avut loc intre anii 1999 si 2002, cu informarea corespunzătoare a Parlamentului, Președinției si Guvernului României. Contul de aur deținut de BNR la Banca Angliei este un cont alocat, respectiv lingourile aflate in custodie pot fi identificate in orice moment, după numărul unic al barei, greutate si titlul de finețe al aurului. Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai in baza instrucțiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut in acest cont neputând fi utilizat de către custode. Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990, ulterior fiind utilizat in contextul administrării active a rezervei de aur. 

Totodata, este de precizat ca păstrarea aurului la Banca Angliei asigura o recunoaștere internaționala a calității rezervelor de aur ale BNR, având in vedere ca Banca Angliei accepta doar lingouri care sunt conforme cu standardul „good delivery" al London Bullion Market Association (LBMA). Astfel, deținerile de aur de la Banca Angliei sunt recunoscute că respect cerințe calitative specifice pieței aurului, ceea ce face posibila folosirea acestor lingouri in situația unor tranzacții fără a mai implica alte costuri suplimentare pentru verificarea calității. Pana in prezent, BNR a efectuat trei acțiuni de verificare la Banca Angliei, care au confirmat ca lingourile verificate îndeplinesc standardul "good delivery" al LBMA.

Menționam ca o prezentare detaliată a evoluției istorice a rezervei de our se regăseste in Raportul Anual al Bancii Nationale a Romaniei pentru anul 2017 (capitolul 8, punctul 3). 
II. Compatibilitatea propunerii legislative cu legislația Uniunii Europene
BNR este organizata si functionează in conformitate cu dispozițiile legii si ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv ale Protocolului nr.4 privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene (Statutul SEBC si al BCE), anexat acestuia. 

Principiul independentei băncilor centrale este consacrat prin art. 130 din TFUE si art.7 din Statutul SEBC si al BCE (articol care reia prevederile art.130 din TFUE), fiind detaliat in rapoartele de convergenta ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene. In acord cu acest principiu statuat la nivelul TFUE, art.3 alin.(1) din Statutul BNR prevede ca ,,in îndeplinirea atribuțiilor, Banca Nationale, a României si membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate". 

Potrivit BCE (scrisoarea prezentata in Anexa nr.2), atribuția băncilor centrale privind deținerea si administrarea rezervelor oficiale ale Statelor Membre „implică luarea unor decizii privind deținerea, păstrarea, dispunerea cu privire la acestea, negocierea si administrarea zilnica, precum si administrarea pe termen lung a rezervelor internaționale". BCE subliniază si faptul ca „băncile centrale naționale se bucură de independenta in ceea ce priveste toate actiunile acestora legate de detinerea si administrarea rezervelor internaționale, astfel cum prevede art.130 din TFUE.

Art.127 alin.(2) din TFUE prevede: „Misiunile fundamentale care urmează sa fie îndeplinite prin intermediul SEBC sunt: – definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a Uniunii; – deținerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre.(.)" 
Potrivit art.282(1) din TFUE: „Banca Centrala Europeana si băncile centrale naționale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale („SEBC")". 

Raportul de Convergenta al BCE din anul 2018 arata ca „price drept al unui terț (de exemplu, guvernul sau parlamentul) de a influenta decizia unei banci centrale naționale in legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu articolul 127 alineatul (2) a treia liniuța din Tratat." 
Subliniem faptul ca, potrivit BCE (Anexa nr.2, menționată anterior), sintagma „rezerve valutare oficiale" din art.127 alin.(2) a treia liniuța din TFUE include si rezervele de aur. De asemenea, BCE are in vedere acest aspect atunci când precizează ca „active din rezervele valutare" înseamna aur sau numerar, iar „aur" inseamnă uncii troy de aur fin sub forma de lingouri London Good Delivery, conform specificațiilor London Bullion Market Association (indicam in acest sens o serie de decizii emise de BCE). Mentionăm ca, in varianta in limba engleza a art. 127 alin.(2) a treia liniută din TFUE, se utilizează sintagma „official foreign reserves" (rezerve oficiale Internationale — trad.ns.). In Avizul BCE CON/2008/72 se arata ca art. 127 alin.(2) din TFUE „definește deținerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre ca find misiune fundamentală care urmeaza sa fie indeplinita prin intermediul SEBC. 

Aceasta dispoziție din Tratat impune păstrarea la băncile centrale naționale a competentei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor bancilor centrale nationale. Adoptarea unor dispoziții legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei parti din rezerva valutară a unui stat membru, in contradictie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naționale, ar fi incompatibil cu Tratatul, deoarece ar priva astfel banca centrală natională de una dintre misiunile sale fundamentale, conform Tratatului, si ar transfera de la banca centrală națională către un terț competenta pe care Tratatul o alocă in mod clar băncilor centrale naționale". În ceea ce privește compatibilitatea Statutului BNR cu TFUE, art.131 din TFUE prevede: „Fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislatiei sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul SEBC si al BCE". 

In avizul CON/2011/73, BCE menționează ca, „desi Romania nu a adoptat înca moneda euro, proiectele normative ar trebui să alba deja in vedere si să respecte in general cadrul legislativ al Uniunii care se va aplica in România dupe adoptarea monedei euro". In acest context, facem referire si Ia Avizul BCE CON/2008/72, in cadrul căruia se precizează: „BCE dorește sa sublinieze ca, desi statele membre care fac obiectul unei derogări nu fac inca parte din Uniunea Economică si Monetara, acestea au obligația juridica de a adapta statutele băncilor lor centrale naționale pentru a se asigura compatibilitatea cu Tratatul si cu Statutul din perspectiva misiunilor legate de Eurosistem. In acest sens; orice reforma legislativă ar trebui sa vizeze realizarea treptată a consecvenței cu standardele Eurosistemului. In acest caz, ar trebui sa faciliteze convergenta cadrului juridic necesar pentru ca România sa devina participant cu drepturi depline Ia Uniunea Economică si Monetara fără a fi necesare reforme legislative ulterioare". 

Nu in ultimul rând, din perspectiva incidentei legislației Uniunii, este de menționat ca procedura de consultare a Bancii Centrale Europene in legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale este necesara si obligatorie potrivit art. 1 27 alin.(4) si art.282 alin.(5) din TFUE si Deciziei nr.98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, care, la art.2 alin.(1) liniuța a treia prevede: „ autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană in legătură cu orice proiect de reglementare care intra in sera sa de competentă in temeiul Tratatului si, in special, in ceea ce privește: (…) băncile centrale naționale. 

În aplicarea acestei decizii, Ghidul pentru consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, publicat de Banca Centrală Europeană in octombrie 2015, notează la pct. 3.3. următoarele „In mod evident, aceasta include proiectele de reglementare ce afectează misiunile fundamentale de indeplinit prin intermediul SEBC conform articolului 127 alineatul (2) din Tratlat (adica definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a Uniunii, desfășurarea operațiunilor de schimb valutar, deținerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre si promovarea bunei funcționari a sistemelor de plăți) si articolului 16 din SEBC (emiterea de bancnote euro)." 

III. Tendințe privind administrarea rezervei de our pe plan international
Băncile centrale naționale din toate statele membre ale Uniunii Europene au atribuții privind deținerea si administrarea rezervelor internationale ale statului. In ceea ce privește băncile centrale din Eurosistem, acestea administrează rezervele internaționale („rezervele valutare", potrivit terminologiei TFUE) care nu au fost transferate BCE in conformitate cu art.30 din Statutul SEBC si al BCE si participă la administrarea rezervelor valutare ale BCE. 

Abordarea băncilor centrale față de aur ca activ de rezerva s-a schimbat in ultimii ani, in special după declanșarea crizei financiare globale. Pană in anul 2009, băncile centrale reprezentau al doilea furnizor de aur pe piață după sectorul de producție miniera. Ulterior, pe fondul efectelor crizei financiare si al intrării politicilor monetare ale băncilor centrale de referință într-o etapă nouă si fără precedent, abordarea băncilor centrale fată de rezervele de aur s-a schimbat si s-a reflectat in reducerea vânzărilor efectuate de către băncile centrale din statele europene in creșterea cumpărărilor efectuate de care băncile centrale ale unor state emergente. Astfel, începând cu anul 2010, băncile centrale s-au plasat pe poziția de cumpărător net de aur, iar cererea provenita de Ia acestea a crescut semnificativ — de la mai putin de 2% din totalul cererii de aur la nivel mondial in anul 2010, la 14 % in anul 2014. 

Bancile centrale din Germania, Olanda și Austria sunt printre principalele autorități monetare care au anunțat, intr-un mod transparent, programe de echilibrare a distribuției rezervelor de aur intre locațiile din străinătate si din tară, prin repatrierea unei parți a rezervelor de aur depozitate in afara granițelor. Argumentele oferite in favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului, in condițiile in care concentrarea in anumite conturi din afara tarilor respective era de peste 70% din totalul rezervelor de aur ale acestor țări, dar și inducerea unui efect pozitiv asupra încrederii populației din tările respective. Prezentăm, in Anexele nr.3 si 4, situația privind depozitarea rezervelor de aur in statele membre UE si Elveția, respectiv situația detaliată a cadrului de administrare a rezervelor internaționale in statele membre UE. 

Prin scrisoarea înregistrata la BNR cu nr.1/1669/05.04.2019, dl. senator Serban Nicolae, in calitatea domniei sale de coinitiator al proiectului de lege, a comunicat BNR faptul ca intenționează sa solicite Camerei Deputaților amendarea propunerii legislative pentru modificarea gi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul BNR, forma adoptată de Senat, după cum urmează: 
renunțarea la introducerea amendamentului conform căruia „Din rezerva constituita, Banca Nationala a Romaniei poate depozita aur in straininate exclusiv in scopul obținerii de venituri Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României in străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituita ca rezerva" (art.30 alin.(4));
introducerea unui nou amendament, constând in modificarea art.30 alin.(1) lit.a), după cum urmează: „Banca Nationala a României, respectând regulile generale privind lichiditatea si riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, in astfel de condiții încât sa poată determina periodic mărimea lor exacta, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente: a) aur deținut in tezaur in țară sau depozitat în străinătate";
Subliniem faptul ca, prin comparație cu forma adoptata de Senat, prin efectul noului amendament referitor la modificarea art.30 alin.(1) lit.a), in sensul eliminarii sintagmei „sau depozitat in străinătate", se restricționează administrarea rezervelor internaționale de catre BNR, urmând ca întreaga rezerve de aur sa" fie depozitata in tara, fiind eliminata inclusiv posibilitatea de a depozita in străinătate o anume cantitate de aur constituita ca rezerve internaționala, conform strategiei de administrare cat mai eficienta a rezervelor internaționale, adaptata condițiilor piețelor europene si mondiale. 

Potrivit legislației europene, orice inițiativă de modificare a Legii nr.312/2004 presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene inaintea adoptarii acesteia in Parlament, astfel incat avizul acestei institutii europene sa poata fi luat in considerare. 
In conformitate cu legislația Uniunii Europene, administrarea rezervelor internaționale, din care fac parte si rezervele de aur, reprezinta atributul exclusiv al băncilor centrale membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale. Banca Nationale a României este membra a SEBC. In exercitarea atributiilor privind administrarea rezervelor internaționale, BNR asigura respectarea regulilor generale privind lichiditatea si riscul specific activelor externe si un nivel adecvat al rezervelor internaționale, cerinte prevăzute la art.30 alin.(1) si (2) din Legea nr. 312/2014 privind Statutul Băncii Nationale a României. 

In concluzie, pe baza considerentelor arătate, precizam ca Banca Națională a României nu poate susține propunerea legislativă privind modificarea completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Nationale în forma adoptata de Senat si nici nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la domnul senator Serban Nicolae. 
Amendamentul referitor la modificarea art.30 alin.(1) lit.a), in sensul eliminării sintagmei „sau depozitat in străinătate" nu asigura compatibilitatea cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece restricționează administrarea rezervelor internaționale de catre BNR. În consecintă, va propunem, pentru compatibilizarea textului proiectului cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, completarea art.30 alin.(1) lit.a) din Legea nr.312/2004 cu sintagma: „cu informarea Parlamentului", forma finals a art.30 alin.(1) lit.a) find următoarea: „aur deținut in tezaur în tară sau depozitat in strainatate cu informarea Parlamentului", a scris Mugur Isărescu, informează hotnews.ro.

 

Te-ar putea interesa și: