Evenimentul rutier care a pus capăt vieții lui Dan Condrea putea să fie determinat cu ajutorul unei tehnologii folosite în prezent pe drone, a explicat, în exclusivitate pentru EVZ, un specialist în aeronautică
Moartea suspectă a patronului Hexi Pharma, Dan Condrea - care a survenit duminică seară, cu mai puțin de 24 de ore înainte de a fi audiat la Parchet în dosarul privind scandalul dezinfectanților diluați din spitale - a dat naștere la patru mari scenarii, din care unul va fi confirmat odată cu finalizarea anchetei procurorilor de la Parchetul General. Anchetatorii trebuie să stabilească dacă moartea lui Dan Condrea a fost ca urmare a unui accident, a sinuciderii, a unei execuții sau, dimpotrivă, a fost o înscenare (n.r.- ultima ipoteză rămânând deschisă până la finalizarea testelor ADN).
Până la concluziile anchetatorilor, materializate într- un rechizitoriu trimis în instanță spre soluționare, inginerul Simion Dascălu, șeful Centrului European de Afaceri, Inventică și Cercetare (CEAIC), avansează o ipoteză potrivit căreia mașina lui Dan Condrea putea fi „dirijată” în copac cu ajutorul unei tehnologii prezente în echipamentele UAV (n.r. - Unmanned Air vehicle - dronă aeriană) sau UGV (n.r. - Unmanned Ground Vehicle - vehicul terestru fără operator), folosite atât de către autoritățile de stat, cât și de către companii private. „La întrebarea dacă putea fi simulat accidentul, răspunsul este da. Mașina putea fi comandată de la distanță”, a declarat ing. Simion Dascălu în exclusivitate pentru EVZ.
Ipoteza lansată de Simion Dascălu, care este și expert independent al Comisiei Europene pe probleme de aeronautică, presupune că pe autoturismul Opel Astra J putea fi montat de către o mână criminală respectivul dispozitiv folosit pe UAV sau UGV, care fac ca acești roboți să execute misiuni apoi să se întoarcă la bază, sistem compus dintr- un radioemițător și o telecomandă. În această ipoteză, dispozitivul ar fi trebuit să fie cuplat la computerul de bord al mașinii, astfel încât să preia controlul, ori să altereze comenzile acesteia.
„Dacă mașina avea un sistem care să permită șoferului deplasarea pe pilot automat pe o perioadă scurtă, el (n.r. - sistemul) putea fi adaptat în așa fel încât mașina să se lovească de copaci, apoi cadavrul putea fi pus ulterior. Mașina era lovită, iar el putea fi adus de oriunde”, a fost de părere expertul.
Două scenarii diferite
De aici, specialistul vorbește despre două scenarii, unul care presupune că patronul Hexi Pharma se afla în spatele volanului, iar al doilea, în care acesta nu se afla în mașină, iar moartea acestuia a fost înscenată ca accident rutier.
În primul scenariu, tehnologia folosită pe drone - dispozitiv descris de expert ca fiind de dimensiunile „unei cărți de telefon”, care poate fi detașat de pe aparat și conectat la computer - interferează cu computerul de bord al mașinii, iar prin telecomandă poate fi preluat controlul asupra comenzilor mașinii, prin neutralizarea frânelor sau modificarea direcției de mers. „Dacă mașina avea orice sistem de asistență pentru șofer, de exemplu păstrarea distanței față de mașina din față sau păstrarea direcției pe drum drept, aceste facilități pot fi «corectate » prin acel dispozitiv”, a declarat Dascălu. Unul dintre martori a declarat pentru EVZ că a observat că mașina lui Condrea era urmărită îndeaproape „de o mașină gri-șobolan” care „părea că îl împinge”, iar Condrea părea că fugea de acel autoturism.
Potrivit celui de-al doilea scenariu avansat de Simion Dascălu, accidentul putea fi „simulat” cu ajutorul dispozitivului folosit pe drone, iar trupul putea fi „plantat” ulterior: „Există și tractoare agricole, nu numai drone, care ară și când apeși pe un buton vin unde vrei tu, folosindu- se de coordonatele GPS. La drone operațiunea se cheamă homing”, a mai spus specialistul, explicând că în acest scenariu radioemițătorul s-ar fi aflat la locul impactului, iar dispozitivul era conectat la computerul de bord al mașinii. Acest ultim scenariu ar putea explica diferența dintre modelul mașinii surprinse de camerele video (Opel Astra H) la ora 18.23 și cel a cărui epavă a fost ridicată după accidentul produs în jurul orei 18.30.
Tehnologia, disponibilă din 1965
Potrivit inginerului Simion Dascălu, tehnologia care permite comanda la distanță a unui vehicul este veche, din 1965. „Dirijarea la aterizare a unui avion de mari dimensiuni a fost executată de NASA în 1965. L-au umplut cu manechine și l-au prăbușit controlat pentru a observa consecințele. Astăzi, când ai o dronă pe care o dirijezi din America, aparat care operează în Afganistan, mai discutăm?”, a remarcat inginerul Simion Dascălu.
Ce este Centrul de Inventică și Cercetare
Simion Dascălu este directorul general al Centrului European de Afaceri, Inventică și Cercetare, un organism care colaborează inclusiv cu Agenția Spațială Europeană. „CEAIC este instrumentul pentru dezvoltare regională al Comisiei Europene. Centrul combină cercetarea și inovarea cu know-how-ul, dezvoltarea tehnologică avansată, pentru a crea noi afaceri durabile, locale”, a explicat ing. Simion Dascălu. Printre proiectele la care a lucrat CEAIC se numără:
● Proiectul de cercetare ARGUS XL UAV 2005-2006 - aplicații aeronautice, drone pentru securitate
● Proiectul ROV UAUV 2006- 2008 - drone submarine pentru securitate
● TALOS FP7 - Platforme robotice autonome pentru supravegherea frontierei UE
●Proiectul Sisteme Active de Protecție Micro-Shields pentru Infrastructurile Spațiale.