Comisia parlamentară specială pentru legile justiției, condusă de fostul ministru de resort Florin Iordache (PSD), începe, astăzi, dezbaterile pe marginea propunerilor de modifi care a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Pe pagina de internet a comisiei au fost publicate, ieri, două proiecte de lege cu schimbările propuse la legislația penală.
Proiectul de lege privind Codul Penal pre vede că circumstanțele atenuante (acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, n.red.) se vor aplica și în cazul unor infracțiuni precum furt calificat, tâlhărie, corupție și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, regimul juridic al drogurilor, spălarea banilor, pornografie. În acest moment, circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii acestor infracțiuni.
Explicația autorilor propunerii este că legea actuală „nu permite inculpatului care a produs prejudicii în defavoarea statului să poată proceda la achitarea acestuia în schimbul unor beneficii acordate de lege sub forma circumstanțelor atenuante” și astfel „descurajează orice inițativă de recuperare a prejudiciului de către stat din partea celui care a săvârșit infracțiuni în dauna sa”.
Astfel, în cazuri de corupție, în cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se reduc cu o treime, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani. Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanțelor ate nuante reținute.
Deciziile CCR, obligatorii în procesele pe rol
O altă noutate vizează situația dosarelor penale constituite în baza articolelor declarate neconstituționale. Inițiatorii proiectului de modificare a Codului Penal spun că, în mod normal, Parlamentul ar trebui ca în termen de 45 de zile să modifice legislația conform deciziilor Curții Constituționale (CCR), însă „în practică” acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, astfel că unii cetățeni pot ajunge să fie condamnați pentru fapte declarate neconstituționale.
Soluția propusă în Parlament este să se „asimileze legii penale de dezincriminare” și deciziile Curții Constituționale „prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare”.
„Turnarea” familiei, descurajată
O propunere de modificare a infracțiunii de favorizare a infractorului prevede că nu constituie infracțiune favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin până la gradul II. „Presupusele acte de favorizare (cum ar fi hrănirea unui fugar sau nedenunțarea locației sale) sunt acte firești, umane, între membri unei familii cu grad apropiat de rudenie (mamă, tată, frați, bunici sau afini). „Turnarea” unui membru al familiei de teama pedepsei penale transformă individul într-o ființă lipsită de sentimente și este de natură a transforma pedeapsa penală în modalitate de dezumanizare”, spun inițiatorii.
Eliberare mai blândă
Dacă în prezent un condamnat poate fi liberat condiționat în momentul în care a executat cel puțin două treimi din durata unei pedepse de peste 10 ani, proiectul de lege oferă condiții mai lejere persoanelor aflate în această situație: este suficientă executarea a cel puţin jumătate din durata pedepsei de peste 10 ani pentru liberarea condiționată.
Fără cătușe la televizor
În proiectul din Parlament se propune introducerea în Codul Penal a unui articol potrivit căruia „Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, scopul acestuia fiind asigurarea prezumției de nevinovăție a persoanelor cercetate penale.
De asemenea, proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală propune introducerea unui articol potrivit căruia „În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică faptul că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.
De asemenea, în cursul urmării penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară „doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, mai spune proiectul de lege.
Lauda nu mai e trafic de influență
Traficul de influență ar putea deveni infracțiune doar dacă promisiunea unei persoane de a influența, în schimbul unor bani, un funcționar public, este „urmată de intervenția la acel funcționar să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri”. „Așadar, dacă acțiunea de traficare (influența) nu a fost consumată, simpla „laudă” va continua să fie infracțiune, dar infracțiunea de înșelăciune”, spun inițiatorii.
Atenție la permis!
Conducerea pe drumurile publice a „unui tractor agricol sau forestier” fără permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, propune proiectul, iar fapta conducătorului auto de a consuma „alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora” după producerea unui accident de circulație până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Fac excepție medicamentele administrate de personal medical autorizat, dacă sunt impuse de starea de sănătate a conducătorului auto.
6 luni pentru denunțători
O altă propunere prevede că persoana care oferă mită sau cumpără influenţă va avea la dispoziţie doar 6 luni de zile să denunțe fapta şi astfel să aibă posibilitatea să scape de pedeapsă. Inițiatorii spun că „seriozitatea și realitatea unor denunțuri este extrem de discutabilă” în condițiile în care apar denunțuri atunci când denunțătorul este cercetat pentru alte fapte penale. „Este imoral și contrar scopului normelor de drept penal dar și statului de drept ca această categorie de infractori să facă denunțuri”, se arată în expunerea de motive. „Mai mult, aceste facilități imorale pot conduce foarte ușor la situații de lezare gravă a drepturilor unor persoane care, fără a exista altfel de probe decât aceste denunțuri, pot fi cercetate penal și față de care se pot dispune măsuri preventive grave sau chiar de condamnare”, mai spun inițiatorii.