Șeful Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, reținut joi de procurorii DNA și eliberat vineri vineri de Tribunalul Bacău și pus sub control judiciar, este acuzat că, în 2013, a intervenit pe lângă o persoană din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pentru ca preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Culiţă Tărâţă, să fie declarat incompatibil, reiese din referatul prin care procurorii anticorupţie au cerut arestarea preventivă a actualului preşedinte al CJ Neamţ pentru trafic de influenţă. Culiță Tătâță a murit în 2014.
"În anul 2013, într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti, a primit de la (...) suma de 100.000 euro pentru ca, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a (...), să-şi folosească influenţa, în mod indirect, asupra (...) Agenţiei Naţionale de Integritate, (...), în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor de către (...), preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ", se arată în referatul DNA, publicat de Agerpres.
Conform aceleiaşi surse, banii au fost primiţi de Arsene pentru a fi înmânaţi ulterior, prin intermediari, persoanei din conducerea ANI asupra căreia a lăsat să se creadă că are influenţă în mod indirect.
Procurorii mai arată că Ionel Arsene şi persoana care a dat banii doreau înlăturarea din funcţie a preşedintelui de la acea vreme al CJ Neamţ, pe fondul unor neînţelegeri politice. "În aceste condiţii, între (...) şi Arsene Ionel au avut loc mai multe discuţii atât în municipiul Piatra-Neamţ, cât şi în Bucureşti, cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de Arsene Ionel) ca (...) să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese", se mai menţionează în referat.
Deoarece demersul nu a avut finalitatea dorită, cel care a dat banii i-a cerut explicaţii lui Ionel Arsene, care a susţinut că au intervenit unele influenţe politice şi că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale din 2014. Când a devenit clar că intervenţia la ANI nu mai avea obiect (Culiţă Tărâţă a decedat în noiembrie 2014 pe fondul unor afecţiuni medicale grave - n.r.), lui Arsene i s-a cerut, prin intermediari, să restituie cei 100.000 de euro, însă nu a reuşit să înapoieze decât 20.000 de euro.
"(...) a luat legătura cu Arsene Ionel şi i-a solicitat şi diferenţa de bani. Arsene Ionel a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru atingerea scopului), dar pentru restituirea unei părţi din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei (...), controlată de (...), să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria (...), jud. Neamţ. (...) Ulterior, între (...) şi (...) au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât (...) a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de Arsene Ionel, firmă care a supraevaluat lucrările", se mai arată în referat.
Potrivit procurorilor, alte discuţii în legătură cu restituirea "datoriei" au mai avut loc în perioada iunie-noiembrie 2017.