Ion Iliescu a preluat puterea a doua zi după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, susține generalul Cătălin Ranco Pițu, procurorul-șef care a semnat rechizitoriul din Dosarul Revoluției.
Generalul Cătălin Ranco Pițu susține că au fost desecretizate documente militare pentru a înțelege fenomenul din decembrie 1989 și cum fostul președinte Ion Iliescu, acum în vârstă de 93 ani, a preluat puterea.
„Premisa de la care trebuie pornit răspunsul este că în istorie nu nu este cunoscută nicio revoluție pură. Cu alte cuvinte, nu există o situație în care în istoria omenirii marea masă s-a ridicat în mod spontan și a răsturnat liderii, schimbând sistemul și înfăptuind o revoluție", a adăugat acesta.
Nicolae Ceaușescu, convins până în ultima clipă că va rămâne la putere
Ion Iliescu a devenit președintele României de la ora 16
Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Sursa Foto: Dreamstime
În după-amiaza zilei, Nicolae Ceaușescu și soția sa sunt arestați după ce au petrecut două ore și jumătate în biroul Securității Dâmbovița. La trei zile după, în ziua de Crăciun, el și soția sa au fost executați, adaugă generalul Cătălin Ranco Pițu pentru Antena 3.
Ion Iliescu se regășește pe lista numelor grele care apar în Dosarul Revoluției. După redeschiderea anchetei, fostul președinte al României ține piept acuzațiilor care i se aduc prin prisma avocaților. Aceștia îi critică dur pe procurorii militari care coordonează procesul de judecată.
Care sunt acuzațiile
Din cercetările efectuate, prin raportare la întregul probatoriu administrat în cauză, s-au reținut următoarele :
Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României.
Iliescu, judecat în dosarul Revoluției și dosarul Mineriadelor?
Recent, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație a decis retrimiterea în justiție a dosarului în care Ion Iliescu era acuzat de crime împotriva umanității. Faptele ce îl vizează pe președintele de la acea vreme au legătură cu evenimentele ce au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990, care au condus la moarte violentă a patru persoane și vătămarea alteia. Ancheta penală va fi reluată la Parchetul Militar. Alături de numele fostului președinte, în dosarul respectiv apar și cel al lui Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier, precum și al generalului Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare. Infracțiunile de care cei trei erau acuzați nu se pot prescrie.
Înainte de acest pas, dosarul Revoluției a fost întors la Parchetul Militar. Decizia a fost luată de Instanța Supremă după o serie de discrepanțe identificate în rechizitoriu.
Odată cu redeschiderea anchetei, avocații lui Ion Iliescu îl apără vehement de acuzațiile grave. Mai mult, aceștia spun că nu ar exista o legătură între discursurile susținute de fostul președinte în 1989, în cadrul cărora se făcea referire la grupuri de teroriști, recul și la situația creată după fuga lui Ceaușescu.