România a luat o decizie finală în privința „Pactului Global pentru o Migrație Sigură, Ordonată și Regulată” care urmează să fie semnat într-un cadru fastuos, în 10-11 decembrie, la Marrakech, în Maroc.
Președintele Klaus Iohannis a dat undă verde, miercuri, Memorandumului propus de Guvern pentru susținerea Pactului Global pentru Migrație de către România. Prin urmare, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, va participa la semnarea documentului. Evenimentul zilei anunța încă de marți că România va semna Pactul.
Proiectul final, aprobat de principiu de toate cele 193 de țări membre ONU, cu excepția Statelor Unite, care s-au retras de la negocieri încă de anul trecut, urmează să fie semnat într-un cadru fastuos, în 10-11 decembrie, la Marrakech, în Maroc. Cehia, Australia, Austria, Bulgaria, Croația, Polonia, Israel, Estonia și Ungaria au anunțat că nu vor participa la semnarea documentului. ,,Linia de acțiune a României este bazată pe solidaritate, angajament multilateral și necesitatea unui răspuns colectiv și o abordare cuprinzătoare faţă de provocările migrației. Totodată, este vizată combaterea efectelor negative negestionate, generate de o migrație neregulată, precum xenofobia, intoleranța și rasismul”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului și-a dat acordul și pentru declarația pe acre o va susține Meleșcanu. „Prin acest Memorandum, Guvernul României a propus adoptarea unei poziții de susținere din partea României a Compactului Global pentru Migrație (CGM), în forma convenită în urma negocierilor. De asemenea, prin intermediul acestui document, a fost aprobat textul declarației naționale care va fi prezentată de către delegația României care va participa la Conferința interguvernamentală pentru adoptarea Compactului Global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată, care va avea loc în perioada 10-11 decembrie a.c., la Marrakesh, Maroc”, se mai arată în sursa citată.
Premieru României a mandatat o delegație a țării să participe la negogierile care au dus la proiectul final. „România a participat timp de 18 luni, în baza unui mandat aprobat de către Prim-ministrul României, la toate etapele de negociere a Compactului Global pentru Migrație, pledând pentru adoptarea unui text echilibrat și susținând unitatea poziționării Uniunii Europene. Printre obiectivele României au figurat susținerea unui text fără valoare juridică obligatorie, evitarea stabilirii obligațiilor financiare suplimentare obligatorii pentru statele membre, reflectarea corespunzătoare a principiului suveranității naționale, susținerea unor politici care să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și reflectarea adecvată a diferențierii clare între migranţi legali și ilegali, precum și între migranţi și refugiați”, se mai arată în comunicat.
Administrația Prezidențială a transmis că decizia a fost luată și în perspectiva preluării, de către România, a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. „Conform Memorandumului, decizia privind asumarea Compactului Global pentru Migrație ia în considerare atât interesele naționale ale României, precum și perspectiva preluării de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene și candidatura la un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU”, potrivit aceleiași surse.
La a 73-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite, care a avut loc în 27 septembrie, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe Înaltul Comisar pentru Refugiaţi că România va promova o abordare deschisă în domeniul migraţiei, orientată spre identificarea de soluţii consensuale la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pe durata deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019. La rândul sau, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi a asigurat de tot sprijinul UNHCR pentru preşedinţia română a Consiliului UE în gestionarea dosarului complex al migraţiei.
Săptămâna trecută, zeci de persoane au protestat în fața Ministerului de Externe împotriva ratificării de către România a Pactului Global pentru Migrație. Aceștia au purtat bannere pe care se putea citi: „Pe aici nu se trece”, „Poporul român nu v-a dat mandat să aduceți migratori”, „Ați distrus nația cu emigrația, nu o distrugeți și cu migrația”, dar și articolul trei din Constituția României: „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine”.
Protestatarii i-au transmis ministrului Teodor Meleșcanu o scrisoare în îi cer să nu semneze documentul. „Noi, românii, nu suntem islamofobi. Dar, privind la efectele pe care această migrație le-a avut asupra altor state occidentale (Germania, Suedia, Belgia, Olanda, Franța etc) realizăm simplul adevăr: acela că migrația islamică nu are șanse de integrare în nici un popor gazdă. Este suficient să privim la buletinele de știri din țările de mai sus, la crime, la războaie stradale, la crasa nesupunere civică, la violențele contra poliției, la impunerea Sharia în suburbiile și cartierele islamice din atâtea și atâtea orașe europene, la violuri în masă etc, cât să realizăm că așa zisul multiculturalism (melting-pot), așa cum este el invocat de cercurile marxiste, nu este decât o imensă ipocrizie”, se arată în document.
După o consultare publică extrem de discretă în ianuarie 2018, Guvernul României a tot amânat, dar în cele din urmă s-a conformat Recomandării Comisiei Europene din 8 iunie 2015 privind relocarea imigranților în interiorul UE și a adoptat o hotărâre de modificare a legii care reglementează statutul refugiaților în România.
Proiectul legislativ a fost depus la Senat în 29 octombrie 2018 și urmează să fie dezbătut în cele două Camere. Aceasta prevede acordarea de locuințe sociale, consiliere, sprijin pentru integrare, bani pentru chirie și utilități, acces la piața muncii și ajutoare sociale de șomaj pentru migranții care decid să se stabilească în România.
Neoficial, Evenimentul zilei a aflat, încă de zilele trecute, că ministrul Teodor Meleșcanu (foto) va semna Pactul. Motivul ar fi că România nu se poate alinia țărilor care au ieșit din Pact deoarece are responsabilități și pe tema migranților pe perioada deținerii președinției rotative a Consiliului UE. Niciun fost ministru de Externe nu a comentat subiectul, ne-au declarat că nu cunosc conținutul documentului.