Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
„Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie contravine normelor şi principiilor constituţionale", se arată în sesizarea lui Iohannis.
Şeful statului precizează că legea a fost fiind dezbătută şi adoptată de Senat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.
Preşedintele Iohannis menţionează că, până la termenul stabilit, Consiliului Legislativ a transmis avizul cu privire la acest act normativ pe 25 aprilie, în timp ce Guvernul a transmis punctul său de vedere pe 24 mai.
În opinia sa, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită. Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenţa acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie", explică Iohannis, punctând şi faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor nu îşi delegase atribuţiile, în Monitorul Oficial o asemenea decizie nefiind publicată.
El mai arată că unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la "aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei".