Rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne "o prioritate majoră" pentru România, iar ţara noastră sprijină negocierile în formatul «5+2», se arată în mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a transmis, joi, un mesaj cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, mesaj transmis participanţilor la Conferinţa "Actul Final de la Helsinki - de 40 de ani fundamentul securităţii europene", organizată de Ministerul Afacerilor Externe, de către consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu, informează Mediafax.
"Marcarea, cum se cuvine, a patru decenii de la adoptarea Actului Final de la Helsinki este în egală măsură oportună şi necesară cu atât mai mult cu cât conţinutul acestui document rămâne pe deplin valabil şi astăzi. Este cazul să reamintesc, aici şi acum, contribuţia de excepţie pe care diplomaţia românească a avut-o în tot acest proces şi să le mulţumesc diplomaţilor noştri pentru reuşita lor într-unul dintre cele mai substanţiale demersuri de politică externă românească. Actul Final reprezintă de 40 de ani fundamentul securităţii pe continentul nostru, iar principiile convenite atunci trebuie să ghideze în continuare modul de relaţionare dintre state: respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, inviolabilitatea frontierelor, interzicerea utilizării forţei sau ameninţării cu forţa în soluţionarea diferendelor dintre state, respectul deplin al drepturilor omului şi al drepturilor fundamentale", se arată în mesajul preşedintelui.
Şeful statului subliniază în context cerinţa îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor ce revin statelor, în conformitate cu dreptul internaţional. "Aplicarea acestui principiu stă la baza construcţiei încrederii. În situaţia de securitate actuală, reafirmarea acestei înţelegeri a legii este cu atât mai importantă", se menţionează în mesaj.
"Într-adevăr, contextul actual de securitate se confruntă cu provocări majore: conflictul din Ucraina, dar şi persistenţa conflictelor prelungite din zona Mării Negre. Aceste provocări aduc atingere, în mod nemijlocit, principiilor fundamentale ale Actului Final de la Helsinki. De aceea, credem că, la 40 de ani de la adoptarea acestuia, respectarea principiilor de drept internaţional care guvernează relaţiile dintre state, precum şi implementarea tuturor angajamentelor cu caracter juridic sau politic, asumate la nivel internaţional, rămân precondiţiile majore de natură să contribuie la realizarea unei «Comunităţi de Securitate unice şi indivizibile, fără falii şi linii de diviziune» în spaţiul OSCE", se mai arată în mesajul preşedintelui Iohannis.
De asemenea, se menţionează că România recunoaşte şi sprijină rolul unic al Organizaţiei în eforturile de întărire a securităţii şi cooperării în Europa, pe baza abordării cuprinzătoare a securităţii, a mandatului cuprinzător în privinţa reglementării conflictelor, a funcţionării mecanismelor şi instituţiilor autonome, precum şi a misiunilor din teren. "În acest cadru, România urmăreşte să îşi asume un rol activ, alături de partenerii săi din UE şi aliaţii NATO", se arată în mesaj.
"Implicarea în acţiunile asumate în format OSCE în contextul actualei crize din Ucraina este relevantă în acest sens şi pe deplin de înţeles. Suntem vecin direct al Ucrainei, avem interese legitime legate de securitatea şi stabilitatea regională, sprijinim consecvent apropierea Ucrainei de UE şi NATO", se precizează în mesajul preşedintelui.
Totodată, şeful statului arată că "rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru România".
"Sprijinim negocierile în formatul «5+2», ca unic cadru care garantează transparenţa şi legitimitatea unei soluţii durabile bazate pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE", menţionează preşedintele în mesaj.
Klaus Iohannis mai arată că, în aceeaşi linie, a unui rol activ în cadrul OSCE, România şi-a asumat preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE în perioada 2015 -2016, în dorinţa de a contribui la eforturile de întărire a profilului OSCE pe dimensiunea ameninţărilor transnaţionale.
"Aşa cum am mai subliniat, principiile enunţate în Actul Final de la Helsinki rămân pe deplin valabile şi trebuie să se situeze în continuare la baza activităţii OSCE. Respectarea întocmai a acestor principii şi a angajamentelor asumate de fiecare stat sunt condiţiile esenţiale pentru ca OSCE să-şi poată juca şi mai departe rolul pe care îl merită în arhitectura europeană de securitate. În acelaşi timp, este nevoie să se ţină seama permanent de evoluţiile şi tendinţele care se manifestă pe continent. Este de remarcat, de exemplu, rolul din ce în ce mai important pe care societatea civilă îl are în dinamica activităţii OSCE. Menţinerea unui dialog deschis cu societatea civilă, care, prin aportul său, poate aduce valoare adăugată procesului de decizie la nivelul guvernamental se impune ca o necesitate într-o asemenea perspectivă", menţionează preşedintele.
"În concluzie, reiterez sprijinul ferm al României pentru rolul jucat de OSCE în eforturile de consolidare a păcii, democraţiei şi stabilităţii în Europa şi ataşamentul consecvent al României faţă de principiile fundamentale cuprinse în Actul Final de la Helsinki, pe care le considerăm piatra de temelie a relaţiilor interstatale din spaţiul euroatlantic", se mai arată în mesajul transmis de şeful statului.