Referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, la doi ani după ce Parlamentul a dat aviz favorabil, este un demers emoțional și electoral. Președintele știe că, potrivit Constituției, cetățenii nu pot iniția proiecte legislative referitoare la amnistie și grațiere, care să fi e dezbătute și adoptate de Parlament. Proiectele legislative pot fi inițiate de către Guvern, deputați, senatori sau chiar de către cetățeni, însă aceștia din urmă au unele restricții. Prin urmare, referendumul din care Klaus Iohannis face un „cap de țară”, chiar dacă va fi validat, iar răspunsul majoritar la întrebările puse va fi pozitiv, este doar unul consultative.
Există și varianta ca președintele, după consul tările pe care le are în aceste zile cu partidele, să „împingă” consultarea populară la alegerile prezidențiale. Potrivit surselor EVZ, referendumul făcut o dată cu alegerile europarlamentare nu îl ajută cu nimic pe Iohannis și nici PNL. Reprezentanții USR recunosc că ei ar ieși cei mai câștigați din asta deoarece sintagma „fără penali” le este atribuită lor și intenționează să o folosească în campania pentru euroalegeri. Asta, în detrimentul PNL, pentru că bazinul lor electoral este același.
Clarificările legii
Așa cum Evenimentul zilei a mai anunțat, odată cu avizul favorabil, Parlamentul i-a recomandat președintelui ca, prin întrebarea formulată la referendum, să țină cont de patru puncte pentru a respecta Constituția, deciziile Curții Constituționale a României în materie și recomandările Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția. Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituție, nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor. Ținând cont de faptul că lupta împotriva corupției a devenit o problemă cu caracter internațional prin adoptarea Legii nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, întrebarea trebuie să fie abilă pentru a nu leza prevederile Convenției deoarece cetățenii nu se pot pronunța în probleme cu caracter internațional.
A fost lămurită și chestiunea separării secțiilor de vot, întro parte pentru euroalegeri și în alta pentru referendum, în sensul că, potrivit legii, acestea nu pot fi separate. Primele alegeri din România pentru Parlamentul European s-au desfășurat pe 25 noiembrie 2007. Concomitent cu desfășurarea alegerilor reprezentanților pentruPE, s-a desfășurat și un referendum, inițiat de Traian Băsescu, cu privire la tipul de vot uninominal care va fi adoptat. Au fost singurile alegeri care s-au desfășurat în secții separate deoarece în octombrie 2009 Parlamentul a schimbat legea, prin OUG, și a decis că alegerile, chiar dacă sunt de două feluri, pot avea loc în aceeași secție.
Strategii și dileme
Acum, că din punct de vedere legal și organizatoric lucrurile s-au clarificat, președintele are o singură chestiune de rezolvat: întrebarea sau întrebările care vor figura pe buletinele de vot. A avut întâlniri cu reprezentanții societății civile și ale magistraților, dar părțile nu au reușit să depășească blocajul. Ideea clar conturată „fără penali” trebuie îmbrăcată de așa manieră încât să nu înalce Legea fundamentală. De aceea, președintele se consultă și cu partidele.
„Intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes național: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe. Având în vedere dispozițiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele sus-menționate”, a scris Klaus Iohannis în scrisoarea trimisă recent Parlamentului.
Formarea delegațiilor
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, consultările cu partidele au loc după următorul calendar: joi, de la ora 15, PNL; de la ora 16, USR; de la ora 16,45 – PMP; de la ora 17,30, UDMR și de la 18, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Ziua de vineri este alocată Puterii. PSD și ALDE sunt invitate separat la consultări, dar liderii celor două formațiuni au anunțat că nu merg. Liviu Dragnea a afirmat că personal nu merge, dar „trimit pe cineva de la partid” și că susține temele referendumului. Oricum, vineri PSD-ul este mobilizat la Craiova, unde are loc un miting de proporții. Liderul ALDE a fost mult mai drastic. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că nu merge și nici nu trimite pe nimeni deoarece s-a săturat de predicile președintelui. „În general, domnul Iohannis nu e interesat de consultări reale, ci doar de simularea lor. Nu vrea dialog autentic, vrea doar să țină predici de pe scările Cotrocenilor; nu are niciodată îndoieli și nu dorește să asculte părerea altora”, a declarat liderul ALDE.
Freamătă Opoziția
În schimb, partidele de Opoziție abia așteaptă întâlnirea cu președintele, dar niciunii nu și-au făcut lista. Cert este că feblețea președintelui „number one”, așa cum l-a numit Iohannis și așa i-a rămas numele, Rareș Bogdan, nu merge la întâlnire. Însă, numărul unu pe lista pentru PE i-a transmis președintelui un mesaj: „Domnule preşedinte Iohannis, aceasta este armata dumneavoastră! Noi suntem în spatele dumneavoastră. Vom câştiga referendumul! Noi, toţi românii de bună-credinţă, suntem în spatele dumneavoastră. Suntem milioane şi milioane. Vom câştiga acest referendum, nu doar alegerile pentru că PNL şi românii de bunăcredință nu vor amnistie şi graţiere pentru corupţi”.