Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul comemorării a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi, în care subliniază că nu trebuie neglijat riscul manifestărilor de ură, antisemitismul și rasismul.
Şeful statului, Klaus Iohannis, a subliniat că Pogromul din Iaşi a fost „un episod tragic şi întunecat dintr-un dureros şi copleşitor capitol de istorie din trecutul nostru - Holocaustul”.
„Acum 78 de ani, pe străzile Iaşiului, era în plină desfăşurare o campanie diabolică de persecuţie, capturare şi exterminare a populaţiei evreieşti. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud şi laş care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia şi Bucovina. Pe străzile şi în împrejurimile vechiului târg paşnic şi liniştit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spaţii deschise, în incinta unor instituţii publice, în "trenurile morţii" şi-au dat ultima suflare mulţi dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Din acel infern al oamenilor - dintre care nu au lipsit bătrâni, femei şi copii - renegaţi de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reuşit să supravieţuiască şi au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moştenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conştiinţa noastră colectivă”, afirmă Iohannis.
Şeful statului menţionează că în prezent există libertatea de a vorbi liber de ceea ce a însemnat Holocaustul şi "nesfârşita tragedie a evreilor europeni".
„Avantajul nepreţuit al timpurilor pe care le trăim este că putem vorbi liber şi deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul şi nesfârşita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor şi putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendenţioasă, banalizarea crimei. Libertatea de a ne exprima gândurile şi opiniile, de a povesti şi scrie liber, câştigată cu preţul sacrificiului suprem acum 30 de ani, trebuie confirmată şi convertită însă în acţiuni concrete. Este lăudabil demersul autorităţilor locale de a amenaja fosta Chestură a Poliţiei din Iaşi ca un spaţiu sacru al memoriei evreilor ieşeni, unde atâţia şi-au găsit sfârşitul în zilele pogromului”, subliniază şeful statului.
Preşedintele arată că „România se schimbă şi generaţiile tinere oferă dovada că înţeleg nevoia de a mărturisi adevărul dureros despre propria istorie”, adăugând că va fi în continuare un susţinător al proiectului unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.
„Existenţa unui astfel de muzeu în Capitală ar fi o dovadă de asumare a responsabilităţii, de afirmare a coeziunii dintre noi şi, mai ales, o sursă de speranţă că toleranţa şi nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societăţii noastre renăscute în 1989, sunt în continuare valori fundamentale”, apreciază şeful statului.