Președintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, într-o discuție informală, că ia în calcul să organizeze un referendum național pe tema luptei anticorupție ca armă împotriva modificării în Parlament a legilor justiției.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus miercuri, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că modificările aduse de Parlament legilor justiției sunt 'încercări de a controla sistemul judiciar' și că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îl evită în cazul acestui proces, potrivit Agerpres. Şeful statului a catalogat drept "un elefant" aceste modificări. "Trebuie să fii căzut din lună să crezi că nu vor avea efecte", a mai zis el despre legile justiției, adăugând că aceste modificări rsunt dezbătute rapid în Parlament deoarece "penalii au intrat în panică".
Despre referendumul privind justiţia, Klaus Iohannis a indicat, miercuri, că-l va păstra "pentru când va fi" şi că "nu este ultimul as din mânecă"
Avertismentul
În luna noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a spus că va face uz de toate atribuţiile pe care i le conferă Constituția pentru păstrarea independenţei justiţiei și are în vedere şi convocarea unui referendum.
„Sper ca din dezbaterea parlamentară să iasă legi care fac bine, şi nu rău justiţiei, independenţei justiţiei. (...) Voi foarte activ în acest proces legislativ şi voi face uz de toate atribuţiile”, a spus el.
Întrebat dacă rămâne o opțiune organizarea unui referendum pe tema justiției, președintele a răspuns pe 2 noiembrie: ”Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile şi prerogativele prezidenţiale pentru a interveni în acest proces, în sensul păstrării independenţei justiţiei. Tot ce este posibil şi legal şi constituţional poate şi va fi folosit de mine”
El a spus că momentan nu dă detalii pentru că acestea ţin de strategia sa politică. Întrebat în ce condiţii ar decide convocarea referendumului, preşedintele a răspuns: ”Asta o să aflaţi atunci când iau această decizie”.
Primul referendum, abandonat
Pe 24 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. „Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, anunţa Administraţia Prezidenţială.
Demersul avea loc în contextul modificării de către Guvern a legislației penale prin Ordonanța de Urgență 13
Pe 13 februarie, Parlamentul a avizat pozitiv referendumul solicitat de șeful statului, dar acesta nu a mai parcurs pașii următori pentru convocarea consultării populare. Motivul lui Klaus Iohannis a fost că protestele și-au atins scopul și OUG 13 a fost abrogată.
„De ce au ieşit oamenii? Simplu de tot: PSD şi cu satelitul lui, ALDE, au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, au promis dezvoltare economică, au promis salarii mai mari, au promis pensii mai mari. Și oamenii, de bună-credinţă, i-au votat (...). Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă, atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă”, afirma Iohannis despre referendum, la acea vreme.