Conflictul de politică externă dintre Cotroceni și Guvern pe tema ambasadei României în Israel își are originea într-o discuție privată de 10-12 minute între Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a dezvăluit joi seara, că Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă au făcut o înțelegere la Palatul Cotroceni privind „o informare reciprocă în timp real despre toate subiectele” de politică externă și că șeful statului nu a respectat acordul.
Afirmațiile lui Dragnea vin după ce președintele Klaus Iohannis a acuzat Guvernul că nu l-a consultat atunci când a adoptat, luna trecută, un Memorandum secret privind declanșarea procedurilor de mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, și că premierul nu l-a consultat atunci când a efectuat o vizită în Israel.
„Dacă se vorbește despre mandat luat, ar fi bine să vedem și ceilalți care mai merg prin afara țării dacă și-au luat mandat, în numele cui sau cu cine s-au consultat când au susținut anumite decizii în Bruxelles și dacă au informat după aia și alte instutiții care trebuie să pună în practică ce s-a decis acolo. Deci eu cred că în ceea ce privește politica externă a României, trebuie să se întâmple ceea ce se convenise la întâlnirea în trei, în care amândoi au convenit, în prezenţa mea, că pe politică externă vor avea o colaborare foarte strânsă şi o informare reciprocă în timp real despre toate subiectele, ceea ce, din păcate, dinspre Cotroceni nu a venit, au fost întâlniri pe care le-a avut la Bruxelles, doamna prim-ministru a tot aşteptat”, a afirmat Dragnea.
Cum a apărut pactul
În seara în care membrii Guvernului Viorica Dăncilă au depus la Palatul Cotroceni jurământul de învestitură, pe 29 ianuarie 2018, președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul și președintele PSD Liviu Dragnea s-au retras pentru o discuție privată.
În spațiul public apăruse atunci o informare trimisă la Bruxelles de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România, informare în care se vorbea despre planuri ale noului Guvern de a accelera modificarea legislației penale. PSD se afla sub un tir de acuzații și suspiciuni ale oficialilor europeni privind legile justiției și lupta anticorupție.
„Am rămas după depunerea jurământului cred că 10-12 minute. I-am arătat preşedintelui minciunile transmise de şefa Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, doamna Angela Cristea, transmise la toţi comisarii europeni, spunându-i că mie mi se pare antiromânesc şi un gest împotriva intereselor româneşti care nu poate să rămână netaxat şi nespus”, a declarat Dragnea, la vremea respectivă.
La discuție s-a convenit ca cei trei – Iohannis, Dăncilă, Dragnea – să se întâlnească în cel mai scurt timp pentru o discuție largă despre strategia externă a României în contextul în care Bucureștiul va prelua de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene.
Surpriza lui Iohannis
După două zile de la discuția cu Dragnea și Dăncilă, Iohannis a plecat la Bruxelles pe 31 ianuarie, unde s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.
În spațiul european se discuta că PSD ar pune în pericol, prin legile justiției, aderarea României la Spațiul Schengen, ridicarea MCV-ului și chiar fondurile europene.
La finalul discuțiilor cu oficialii de la Bruxelles, Iohannis a făcut declarații de presă în care a respins aceste posibilități și a transmis un mesaj preferat de PSD: legile se fac la București, nu la Bruxelles.
„Faptul că avem discuția pe legile justiției este o chestiune care ține de politica românească și eu sunt optimist că se poate rezolva”, a declarat Iohannis.
El a adăugat că în România nu sunt probleme cu statul de drept astfel încât să se ajungă la o blocare a fondurilor europene.
PSD aplaudă
Gestul lui Iohannis, de a respinge ingerința Bruxelles-ului în politica internă a fost salutat la scenă deschisă de PSD.
„I-am solicitat atunci preşedintelui, că urma să plece la Bruxelles, să aibă tutuşi o poziţie la Bruxelles în legătură cu ceea ce se întâmplă în ţară şi a şi avut în conferinţa de presă susţinută apoi. Chiar am văzut că a avut o poziţie corectă. Cred că nici preşedintelui nu îi place, ca cetăţeni români, indiferent ce funcţii au, să denigreze România în exterior”, a declarat Liviu Dragnea.
Condițiile înțelegerii
Pe 15 februarie 2018, Iohannis, Dragnea și Dăncilă s-au întâlnit la Palatul Cotroceni, așa cum conveniseră în seara depunerii jurământului de către Guvern. Într-o conferință de presă, Iohannis a anunțat că cei trei au făcut un pact privind „colaborarea instituțională” între Cotroceni și Guvern și a enumerat trei subiecte: pregătirea pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, Centenarul și „Summitul Celor Trei Mări”.
„Rostul acestei întâlniri a fost de a defini cadrul colaborării instituționale între mine și noul Guvern. Am discutat, în cadrul acestei întâlniri, despre nevoia de colaborare în unele proiecte care sunt de importanță națională, și aș menționa câteva, pe care le-am și discutat.
Primul și cel mai important: pregătirea pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Al doilea mare program național este, evident, Centenarul. Centenarul nu este doar al cuiva, este al României și al românilor și cred că este nevoie de o coordonare a acțiunilor.
O chestiune punctuală a fost, de asemenea, discutată. I-am invitat pentru această toamnă, la un summit, pe mai mulți președinți din regiunea noastră, un summit care se numește „Summitul Celor Trei Mări” și aici, varianta optimală, e nevoie de colaborarea bună cu Guvernul”, a declarat Klaus Iohannis.
Noile vizite la Bruxelles
După înțelegea de la Cotroceni, Klaus Iohannis a mai efectuat două vizite la Bruxelles, pe 23 februarie și pe 22-23 martie, ambele cu ocazia reuniunilor Consiliului European. Potrivit lui Dragnea, aceste vizite nu au fost pregătite de șeful statului împreună cu Guvernul.