Președintele României a trimis Curții Constituționale, vineri, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Iohannis a atacat modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, se arată într-un comunicat de presă transmis de Cotroceni. E vorba de două legi, transmise președintelui pentru promulgare pe 2 mai. Modificările făcute de Comisia Iordache din Parlament au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere, cu sprijin de la UDMR și alte partide.
Principalele modificări aduse Codului penal vizează reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale (art. 154), discrtiminarea parțială a infracțiunilor de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) - făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni. De asemenea, a fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă), au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței. Nu în ultimul rând, a fost abrogat articolul 13 ( 2) din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
În ceea ce privește principalele modificări aduse Codului de procedură penală, a fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul. Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). De asemenea, mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune sau abuz sexual, nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor alte doare, notează jurnaliștii g4media.ro.
Nu în ultimul rând, sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice” și au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.