Șapte dintre cei 19 membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii refuză, de trei săptămâni, să ia parte la ședințele de plen ale forului. Cum acesta nu se poate întruni în ședință decât dacă 15 membri sunt prezenți, activitatea de plen a CSM este blocată.
Motivul oficial invocat pentru boicot este publicarea raportului GRECO pentru România. Neoficial, dar cât se poate de fățiș, cei șapte membri CSM se opun validării concursului câștigat de către Adina Florea pentru funcția de procuror șef al Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ). Validarea concursului ar fi doar o formalitate, toate procedurile pentru ocuparea funcției fiind deja parcurse. Cum nici în lege, nici în vreun regulament al CSM, nu se prevede o limită de timp pentru validarea de către plen a concursului, cei șapte procurori și judecători membri ai CSM au preluat modelul oferit cu generozitate de către președintele României, Klaus Iohannis, în ”întârzierea sem-ni-fi-ca-ti-vă” în semnarea unor decrete și trag de timp. Cât pot de mult.
Acum, toate rapoartele GRECO au fost publicate. În Raportul de follow up după Raportul ad-hoc GRECO, există un paragraf care se referă la recomandarea de reglementare a promovării în funcții a magistraților. Orbiți de lumina dirijată în oglinzi de către propaganda anti-SIIJ, pare că această critică scapă privirii publice, dar și privirii președintelui României, în ciuda faptului că ea deschide analiza raportului GRECO cu privire la riscurile referitoare la promovările arbitrare (pag. 5 din Raport). Cei șapte membri ai CSM care boicotează lucrările de plen ar fi direct responsabili de neîndeplinirea acestei recomandări, dar, evident, nimeni dintre cei care le susțin demersul nu-i întreabă despre asta.
În Raportul ad hoc adoptat, cu aproape un an și jumătate în urmă, GRECO a recomandat elaborarea de către CSM a unui regulament cu privire la promovarea judecătorilor și procurorilor, ”prin care să se reglementeze criterii adecvate, obiective și clare, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora” (recomandarea i).
Ne puteți urmări și pe Google News
Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede cât se poate de clar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească procurorul șef al SIIJ. Art. 883*) arată că procurorul-şef al Secţiei este numit în funcţie de plenul CSM, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În privința procurorilor care compun SIIJ, aceștia sunt detașați, de asemenea, în urma unui concurs privind competențele, în fața CSM, iar nu prin promovarea unui interviu cu procurorul șef al DNA, așa cum funcționa fosta secție specială pentru combaterea corupției magistraților, în cadrul DNA. Niciunul dintre Parchete nu beneficiază de o condiționare a promovării în funcții de un concurs organizat de CSM, nici în privința șefilor de secții, nici în privința procurorilor care compun secțiile. Ei sunt supuși doar unor interviuri cu șefii ierarhic superiori, așadar subiectivismul fiind dominant.
Revenind la recomandarea GRECO în privința reglementării criteriilor obiective pentru promovarea judecătorilor și procurorilor, responsabilul de legislația secundară în materie, care este CSM, a hotărât abia în 20 martie 2019 (un an după adoptarea Raportului ad hoc GRECO, la data de 23 martie 2018) în cadrul Comisiei Comune de Resurse Umane și Organizare a CSM să elaboreze câte un regulament privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru promovarea judecătorilor și procurorilor. Primul proiect de regulament privind judecătorii a fost examinat de către Comisia Judecătorilor în data de 3 mai 2019. Comisia Procurorilor a examinat proiectul de regulament privind promovarea procurorilor abia în 12 iunie, după care a început boicotul ședințelor.
În Raportul GRECO asupra căruia s-a exprimat, sacadat, președintele Klaus Iohannis, miercuri, se arată următoarele: ”CSM nu a adoptat până acum prevederi referitoare la numirea judecătorilor și procurorilor în funcții înalte, care să asigure implementarea unor criterii adecvate, obiective și clare, cu luarea în considerare a meritelor și calificărilor” (paragraful 22, pag. 7), respectiv 23. ”GRECO concluzionează că această recomandare nu a fost implementată.”
În această situație, poziția președintelui Iohannis, anume că ”procedura promovării în funcții a procurorilor este în continuare subiectivă, în care CSM are un rol pur decorativ” este nu doar total incorectă, dar și ipocrită, câtă vreme CSM are sarcina de a elabora regulamentul pentru promovarea în funcții a procurorilor și judecătorilor pe criterii obiective. De asemenea, ipocrită este și evaluarea GRECO: pe de-o parte, singura entitate de parchet care corespunde criteriilor de promovare enunțate chiar de către organismul european este SIIJ, pe de altă parte, GRECO insistă că secția trebuie desființată. Nu mai discutăm motivele invocate, căci sunt nedemne pentru un organism precum GRECO.
De fapt, în preajma alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis vrea să pară o Albă ca Zăpada în apărarea justiției. Crede, pe semne, că lumea a uitat atitudinea sa față de justiție, când în discuție a fost cazul personal, de deposedare a unui imobil din Sibiu, prin hotărâre judecătorească definitivă, după 16 ani de proces. Când a declarat că îl ”nemulțumește hotărârea” și a mai tras de timp încă un an, înaintând contestație în anulare. Nu este deloc îndreptățit, tocmai el, să numească ”anomalie” o secție înființată conform Legii de organizare judiciară și confirmată de Curtea Constituțională a României. Președintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Așa spune art. 80 din Constituție, care îi dă și funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. În virtutea acestui articol, Klaus Iohannis ar putea să medieze conflictul apărut, în loc să se situeze de partea celor care se împotrivesc funcționării, conform legii și a deciziilor CCR, a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Cei șapte membri CSM care boicotează numirea în funcția de procuror șef al SIIJ se pot visa și ei piticii din pădurea în care rătăcește Albă ca Zăpada, doar că trei dintre ei au motive personale să se opună funcționării SIIJ. Judecătorul Bogdan Mateescu are un dosar de corupție tocmai redeschis de Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea SIIJ, după ce DNA îi clasase cauza. Despre alți doi membri CSM există informații publice conform cărora sunt vizați de cercetările SIIJ.
Conform Constituției, CSM este garantul independenței Justiției. Consiliul asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Or, câtă vreme tocmai membrii CSM ignoră obligațiile pe care li le impune legea, nu asigură respectarea legii, ci o încalcă în uralele mulțimii, câtă vreme nu asigură criterii de competență profesională, ci le zădărnicesc, atunci cei șapte membri CSM care boicotează ședințele de plen trebuie să conștientizeze că susținerea pe care o au, fie și indirect, din partea celui care ocupă cea mai înaltă funcție în stat, nu e altceva decât un măr otrăvit. Să conștientizeze, că sunt modele pentru societate, dacă se poate.
Recomandările noastre
