Preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra unui act normativ referitor la măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi la retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
În sesizarea transmisă preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, şeful statului face referire la legea privind aprobarea OUG nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, potrivit Agerpres.
Actul normativ vizează stabilirea unor măsuri necesare în vederea deblocării şi accelerării procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Iohannis arată că, potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice, în sensul acestei legi.
Absenţa menţionării exprese a persoanei sau persoanelor care reprezintă CNCI ar putea însă afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanţă deciziile emise de această autoritate publică, respectiv stabilirea cadrului procesual în care instanţa va putea analiza actul administrativ contestat, se arată în sesizare.
În plus, arată şeful statului, dispoziţia nou introdusă nu este corelată cu prevederile art. 17 şi 18 din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora Comisia validează sau invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entităţile învestite de lege, care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii şi dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnătura preşedintelui Comisiei.
"Considerăm că prin efectul acestei norme se creează posibilitatea afectării dreptului constituţional al persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (2) din Constituţie", consideră preşedintele.