Ioana Popescu-Tăriceanu este o prezenţă plăcută, elegantă, care atunci când te întâmpină o face zâmbind într-un mod cât se poate de natural. Cu o agendă încărcată, ea se împarte între activitatea de la Fundaţia Copii Sănătoşi, cea de la notariat şi familie.
Biroul pe care doamna Tăriceanu îl are la notariat este aranjat cu mult bun-gust şi, pe lângă câteva obiecte de artă, are şi poze de familie: una de la nunta cu premierul, când „au fost 19 grade C, în februarie“, iar pe un dulap, chiar la intrare, două poze cu băieţelul ei, Mihai, în vârstă de 5 ani şi jumătate.
Preferata soţiei premierului este făcută la aniversarea vârstei de 2 ani a celui mic. „Familia joacă un rol important, consider că este primul lucru în viaţa oricărui om. Suntem foarte apropiaţi şi încercăm să petrecem cât mai mult timp împreună“, spune aceasta. Programul său începe dimineaţa cu un drum la grădiniţă. „Sunt foarte încântată că îi place la grădiniţă“ şi povesteşte bucuria pe care a avut-o atunci când a mers la o serbare a fiului său.
„A ţinut totul secret, nu ştiam ce se întâmplă acolo, am primit doar invitaţie. E o mândrie pe care cred că o simte orice părinte când se duce să-şi vadă copilul“. Despre Mihai, Ioana Popescu-Tăriceanu spune că „e un copil foarte vesel, mai optimist decât mine, energic, agitat şi cred că şi la acest capitol îmi seamănă“. La Londra, întâlnire cu Sarah Brown
Preşedintă a Fundaţiei Copii Sănătoşi, care are ca obiectiv reducerea numărului de nou-născuţi cu malformaţii congenitale şi prevenirea abandonului copiilor cu astfel de afecţiuni, Ioana Popescu-Tăriceanu a avut, în urmă cu două săptămâni, o întrevedere cu soţia premierului britanic, Sarah Brown, cu baroneasa Emma Nicholson, dar şi cu scriitoarea J.K. Rowling.
Iniţiativa s-a născut după ce Călin Popescu-Tăriceanu a avut o întrevedere cu premierul Gordon Brown şi, dincolo de discuţii politice, cei doi au vorbit şi despre viaţa personală. „Atunci am descoperit că atât eu, cât şi soţia premierului britanic avem preocupări comune, Sarah Brown având o activitate oarecum similară.
Premierul Gordon Brown mi-a făcut această invitaţie, în numele soţiei, să vin la Londra şi să avem o întâlnire. Am avut o întrevedere constructivă, a decurs foarte bine. Am vizitat o grădiniţă, am văzut că viitorul îl reprezintă integrarea copiilor cu dizabilităţi printre cei normali, nu marginalizarea lor în centre speciale în care îi duci, îi laşi şi uiţi de ei“, spune Ioana Tăriceanu. „Evident, ai şi eşecuri“
În cei trei ani de activitate, fundaţia a ajutat femeile din România prin programe de asistenţă medicală gratuită pentru cele cu venituri reduse, dar şi prin campanii de educare şi informare. Prin strângeri de fonduri, Spitalul „Marie Curie“ a fost parţial renovat, urmând ca anul acesta să fie terminat. „Suntem o fundaţie destul de mică, cu fonduri strânse destul de greu şi atunci încercăm să-i ajutăm şi pe cei care au proiecte mari, fezabile“.
Pentru a se feri de interpretări şi conflicte de interese, Ioana Popescu-Tăriceanu spune că nu lucrează cu statul. „Eu nu sunt salariată la fundaţie, am făcut numai muncă voluntară şi atunci prefer să mă feresc de orice discuţie despre fonduri - de unde s-au luat fondurile, toată activitatea societăţii este transparentă. Poate şi profesiunea de avocat m-a îndemnat să procedez în acest mod“.
Ioana Popescu-Tăriceanu spune că i se întâmplă frecvent ca femei pe care le-a ajutat să o roage să le boteze copiii. „Le spun că mi-ar face mare plăcere, dar din păcate nu pot să mă ocup de toţi copiii şi încerc să le fac să înţeleagă că naşa copilului trebuie să fie o persoană foarte apropiată de acesta, să-i ghideze viaţa şi paşii pe care trebuie să-i parcurgă. Evident ai şi eşecuri: există cazuri pe care nu poţi să le rezolvi şi atunci ai o anumită frustrare. Nu poţi să faci totul: e imposibil“. Notar public, decizie de moment
Preşedinta Fundaţiei Copii Sănătoşi este de părere că activităţile filantropice nu reprezintă un exerciţiu de imagine. „Nu sunt de acord cu concepţia că lumea vine să se arate, pentru a-şi face o imagine. Eu nu mă duc nicăieri ca să mă arăt. Tuturor celor pe care i-am invitat la evenimentele mele realmente li s-a văzut plăcerea în ochi, faptul că au vrut să vină şi să ajute“.
În prezent, Ioana Popescu-Tăriceanu şi-a suspendat activitatea în barou şi a devenit notar public. „A fost o decizie de moment, care m-a determinat să fac o schimbare. N-aş putea să spun că a fost un motiv - sigur am crezut că o să am mai mult timp de stat acasă cu familia, dar nu e aşa, lucrez până la şapte-opt seara“, conchide Ioana Popescu-Tăriceanu. O FEMEIE ELEGANTĂ
„Nu mi-am dorit niciodată să devin persoană publică“ Ioana Popescu-Tăriceanu recunoaşte că viaţa i s-a schimbat după ce soţul ei a devenit premier. Statutul pe care l-a dobândit după alegerile din 2004 nu este ceea ce şi-a dorit. EVZ: V-a ajutat notorietatea soţului dv. în demersul înfiinţării şi derulării activităţii Fundaţiei Copii Sănătoşi? Ioana Popescu-Tăriceanu: Nu pot să spun că mi-a dăunat, dar nici că m-a ajutat foarte tare. Oamenii care sunt sensibili la nişte probleme sunt sensibili indiferent dacă eşti soţia primului- ministru sau nu. E o chestiune de credinţă în ceea ce spui şi faci. Eu nu m-am bazat pe relaţiile soţului meu, am mers întotdeauna la prieteni, la cunoştinţe. Cu cei pe care nu îi cunoşteam a fost o chestie de chimie, să înţeleagă ceea ce vreau şi să poată să ajute. Când eşti persoană publică, oamenii sunt mai reticenţi până te cunosc - ca om, nu ca soţie a primului-ministru. Abia atunci când stau de vorbă cu tine, când încerci să le explici unele probleme, să le dai nişte soluţii, acceptă şi sunt mai deschişi faţă de tine. Care este principalul dezavantaj al faptului că sunteţi soţia primului-ministru? Expunerea a fost obstacolul cel mai greu de trecut, faptul că am devenit persoană publică, ceea ce nu mi-am dorit niciodată. Întotdeauna am vrut ca lumea să mă perceapă aşa cum sunt. Acum, după trei ani, începi să te obişnuieşti, nu mai pui la suflet orice. Nu mai eşti supărat în fiecare dimineaţă când deschizi ziarul, iei totul ca pe o experienţă - bună sau rea. Ai o altă percepţie despre o persoană atunci când o vezi prin presă sau în medii oficiale, faţă de cum este ea în realitate. Cum vă sprijiniţi soţul? Care este influenţa dv. în deciziile pe care le ia? Îl vezi la televizor supărat, încrâncenat şi te aştepţi să vină acasă mai trist, dar nu se întâmplă. E şi copilul care e mic şi care îi dă foarte multă energie. Încerc să stau departe de mediul politic: n-am nici experienţa necesară să pot face afirmaţii despre ce e bine şi ce e rău în politică şi nici nu mă interesează. Am încredere în deciziile pe care le ia el. V-aţi dori să petreceţi mai mult timp în familie? Întotdeauna îţi doreşti mai mult. Am încercat să ne trăim viaţa, fiecare în funcţie de programul lui. Normal că fiecare are o viaţă a lui, profesională, şi o viaţă de familie. Ar fi bine dacă ar fi mai mult timp, dar am supravieţuit şi aşa. Călin oricum este un om activ. Nu stătea acasă nici înainte de a deveni prim-ministru: pleca dimineaţa, venea seara. Eu la fel. Credeţi că se va schimba ceva în viaţa dv. după ce soţul dv. va părăsi guvernul? Alegerile vor decide dacă va părăsi guvernul. Nu cred că se va schimba ceva în viaţa noastră, poate doar din punct de vedere al expunerii. Sper că va trece această nebunie, că nu va mai fi la TV în fiecare zi şi în paginile ziarelor subiect de discuţie al tuturor. Asta aştept. CARTE DE VIZITĂ
Notariat şi acţiuni filantropice, preocupările unui fost avocat > Ioana Popescu-Tăriceanu s-a născut pe data de 7 august 1977, la Bucureşti.
> A absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală, în 1995.
> A urmat apoi cursurile Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti, pe care le-a finalizat în 1999.
> În perioada 1999-2007 a fost în Baroul Bucureşti. Ioana Popescu-Tăriceanu a lucrat ca avocat la firma „Muşat şi asociaţii“ (1999-2004), iar în 2007 la Romtelecom.
> Pe 12 aprilie 2005, a pus bazele Fundaţiei Copii Sănătoşi, al cărei preşedinte este, organizaţie ce are ca obiectiv reducerea numărului de nou-născuţi cu malformaţii congenitale şi prevenirea abandonului copiilor cu astfel de afecţiuni. „Având în vedere contextul alegerilor, am considerat că soluţia cea mai bună a fost să renunţ la avocatură şi să mă implic în acest proiect, Fundaţia Copii Sănătoşi“, spune aceasta.
> În 2007, a fost desemnată cea mai elegantă femeie din România.
> În 2008, a devenit notar public, iar de două luni şi-a deschis propriul notariat.
> Este căsătorită cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi are un copil de cinci ani şi jumătate, Mihai. Faţa nevăzută
Timp liber: seara, weekenduri sau vacanţe
> Ioana Popescu-Tăriceanu l-a cunoscut pe soţul său în timpul unei manifestaţii organizate de Convenţia Democrată, cu puţin timp înainte de alegerile din 1996.
> „În vacanţe (cele care sunt) încercăm să vizităm, nu neapărat locuri noi, ci pe cele în care am fost şi ne-au plăcut. Sunt foarte multe locuri care mi-au plăcut în Europa“. Paris, Sicilia sau sudul Franţei se numără printre preferatele Ioanei Popescu Tăriceanu.
> „Timp liber înseamnă numai seara, weekenduri sau vacanţe. Seara, ori stăm acasă şi discutăm, ori avem musafiri sau ieşim în oraş. În weekenduri încercăm să stăm cu copiii, să facem cumpărături, ce face orice familie“.
> Deşi, anul trecut, Ioana Popescu-Tăriceanu a fost desemnată cea mai elegantă femeie din România, ea spune că nu înţelege astfel de topuri. „Am altă scară de valori. Cea mai elegantă dintre cine? Marţi am luat un premiu pentru activitatea fundaţiei, care chiar mi-a făcut plăcere. Orice premiu pe care îl iau pentru asemenea activitate este special, pentru că întradevăr te recompensează pentru ceva pentru care lupţi şi pentru care munceşti. Să te îmbraci şi să te aranjezi puţin e o chestiune pe care toate femeile trebuie să o facă, iar cele mai multe fac asta zilnic“.
Sfat Fiţi tenace! „Te duci la prima uşă, baţi, ţi se spune nu, mergi la următoarea. Trebuie să ai puterea de a o lua de la capăt. Când ţi se închid toate uşile, să mai ai o ultimă speranţă. E vorba de comunicare, de persuasiune, de foarte multe calităţi pe care, dacă nu le ai, nu reuşeşti. Nu i-aş descuraja deloc pe cei care vor să se implice în acţiuni de caritate, dar le-aş spune totuşi să fie perseverenţi“.