Ziua de 26 septembrie marchează, din păcate, plecarea unui om care a trăit pentru scenă, strălucind de fiecare dată în faţa publicului, indiferent de problemele pe care le avea în viaţa de zi cu zi. Aşa îl caracterizează foştii săi colegi din Grupul „Divertis”.

Pe câţiva dintre ei i-am rugat să ne vorbească despre cel care le-a fost, mai presus de orice, prieten.

 

„El rămâne inegalabil”

Primul pe care l-am sunat, Toni Grecu, care s-a arătat plăcut surprins de iniţiativa ziarului nostru.

„Prin dispariţia lui a lăsat un gol imens în lumea comediei româneşti. Nu ştiu dacă acest gol poate fi ocupat.

A fost cel mai complet şi puternic actor de comedie pe care l-am întâlnit. Îmi amintesc şi azi fragmente din spectacolele noastre. El rămâne inegalabil”.

Cel cu care am stat apoi de vorbă este Cristian Greţcu. Oftează prelung, înainte de a spune ceva.

„Era un om vesel. Era însă în zodia Fceioarei şi avea tristeţile lui. Ca artist, era un uriaş. Un tip uluitor”.

Rămân însă şi amintirile turneelor. Vorbe pe care Gyuri le spunea uneori despre sine, pe drum. „Avea puterea de a face mişto de el însuşi. Dar spunând nişte lucruri inteligente”.

Nu în ultimul rând, Silviu Petcu a fost de acord să deschidă cutia amintirilor. Îşi adună un pic gândurile, înainte de a rosti cuvintele.

„Îmi amintesc de Gyuri pe scenă. Era o bucurie chiar şi pentru noi, colegii săi, indiferent de starea pe care o aveam. El găsea resurse să ne facă pe toţi să ne simţim excepţional.

Era un izvor de energie. Mi-l amintesc ca pe o lumină a talentului. Şi a generozităţii. Scena era locul perfect pentru el. Era el însuşi acolo. Umorul său venea din talent, dar şi din educaţia pe care o avea”.

 

Cunoscut, de copil, în tot oraşul

Ioan Gyuri Pascu este înmormântat în Agnita. Oraşul sibian unde s-a născut la 31 august 1961.

Am avut şansa unui dialog cu un om din acest loc, profesorul Ioan Sârbu, directorul Casei de Cultură.

Îşi aminteşte că pe la mijlocul anilor , 70, când vine în oraş, în calitatea sa de cadru didactic, aude de Gyuri. Adolescentul locuia în zona blocurilor de pe strada Spitalului, cum se numea pe atunci.

„Organiza copiii, făcea formaţii de muzică. Erau foarte mulţi copii în acel timp. Şi el foarte cunoscut printre ei”.

La Clubul Tineretului, de pildă, dacă auzeai numele Pascu, acesta era sinonim cu motorul neobosit al spectacolelor, al unor idei dintre cele mai originale pentru exprimarea artistică.

„El era în clasa a IX-a la unicul liceu din localitate, în acea vreme, Liceul Teoretic. Erau foarte multe serbări, foarte multe activităţi cu copiii şi cu tinerii. El i-a stimulat pe mulţi dintre colegii săi să urce pe scenă, în special să cânte”, rememorează interlocutorul nostru.

E aceeaşi imagine pe care ne-o zugrăviseră anterior colegii săi din Grupul „Divertis”. Anume omul care trăia pentru scenă. Iată că pasiunea era mult mai veche, încă din timpul copilăriei.

 

Azi, comemorare în oraşul natal

Azi, 26 septembrie 2018, la doi ani de când fiul Agnitei îşi doarme somnul de veci în cimitirul oraşului, localitatea se pregăteşte pentru un moment al comemorării.

Un spectacol care se va desfăşura la Casa de Cultură a oraşului, de la ora 16.00, unde vor veni să cânte artişti din întreaga ţară.

 

O istorie. Imposibil de uitat

Grupul „Divertis” este azi, aşa cum remarcă Toni Grecu, „istorie”. Chiar se poate vorbi de aşa ceva, având în vedere că a fost înfiinţat tocmai în anul 1981. Toni Grecu, Doru Antonesi, Florin Constantin, Ioan Gyuri Pascu, Cătălin Mireuță, Ghighi Bejan, Doru Pârcălabu, Cristian Grețcu, Ioan T. Morar, Silviu Petcu, Valentin Darie, Valentin Gora, iar lista este mult mai lungă. Marcând cu toţii umorul românesc.

Sunt oameni care, pe lângă talentul lor, au dat dovadă, mai ales în anii comunismului, şi de mult curaj în faţa unei cenzuri nemiloase cu orice „derapaje” de la „indicaţiile preţioase”. „Lumea ne întreabă azi ce mai face Divertisul. E în analele umorului românesc”, o spune cu o umbră de regret Cristian Greţcu.

Fiecare dintre membrii grupului a pornit-o, în ultimii ani, pe propriul drum. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că au uitat ce i-a legat, prietenia.

Dovadă că în 2017 s-au reunit, comemorând un an de la moartea lui Gyuri, printr-un spectacol. Anul acesta, pe 31 august, au fost din nou împreună, în acelaşi trist scop.

Rămân aplauzele…

 

Te-ar putea interesa și: