Publicistul Ioan Groşan a fost declarat colaborator al Securităţii de către Curtea de Apel Bucureşti. Motivele invocate de acesta în apărarea sa au fost, rând pe rând, demontate de judecători. Decizia poate fi atacată la instanţa supremă.
Avocatul lui Groşan a invocat lipsa calităţii de reprezentant a preşedintelui Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a susţinut că acţiunea este depusă târziu, a contestat nota Colegiului prin care a fost declarat colaborator şi un aliniat din regulamentul de organizare al instituţiei. Nemulţumit de verdict Publicistul a mai arătat că CNSAS l-a declarat colaborator doar pe baza unor simple afirmaţii ale ofiţerilor de securitate şi că nu a demonstrat şi motivat cum acele informaţii ale sale au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor unor "persoane concrete". În apărarea sa, prozatorul a susţinut că acţiunea din instanţă ar fi trebuit să fie semnată de şeful direcţiei juridice din cadrul Consiliului şi nu de preşedintele acestuia, fapt respins de judecători. Atac la CNSAS În acelaşi timp, prozatorul a cerut ca actul prin care s-a consemnat rezultatul votului CNSAS prin care a fost declarat colaborator să fie anulat, sub pretextul că nu este motivat, cerere deasemenea respinsă. Avocaţii acestuia s-au legat inclusiv de formulări banale care nu ar fi conforme cu legea. "Referitor la apărarea potrivit căreia "acţiunea în constatare" ar fi paralizată ca urmare a faptului că în finalul cererii se foloseşte formularea "vă rugăm să apreciaţi", iar nu formularea "vă rugăm să constataţi", Curtea apreciază că această apărare este o simplă alegaţie speculativă, lipsită de orice temei juridic şi care nu impune o altă analiză", arată judecătorii în motivarea deciziei. Notele incriminatoare Magistraţii şi-au bazat hotărârea pe patru note informative date de Groşan. Prima viza "comentariile nefavorabile făcute în redacţia revistei studenţeşti "Echinox" la adresa poziţiei lui P.G. şi I.N", a doua facea referire la stările de spirit a şapte studenţi, "opinii, idei, comportamente şi conduita în societate a acestora", a treia notă trata tema " opinia studenţilor referitoare la rămânerea în străinătate a studenţilor AJ" şi ultima făcea referire la "conferenţiarul M care predă filozofia şi ţine seminarii cu studenţii anului I de la facultatea de filologie". Exces de zel În decizia instanţei a cântărit mult un document potrivit căruia, din proprie iniţiativă, Groşan ar fi trimis o sesizare către securitate, chiar înainte de a fi recrutat. "De altfel din documentul intitulat"Sesizare" scris de pârât în perioada cu puţin înaintea recrutării 23.04.1974 cu uşurinţă se poate observa că pârâtul avea " potenţialul necesar" şi "calităţile" specifice acestei "activităţi" câtă vreme afirma: " Subsemnatul Groşan Ioan, admis la facultatea de filologie, secţia română - latină, în prezent militar, luând cunoştinţă de materialul privind metodele serviciilor de spionaj străine împotriva ţării noastre am considerat să vă aduc la cunoştinţă următoarele: În vara anului 1969 un frate de-al mamei L. I. a plecat ca turist în Turcia de unde nu s-a mai întors înapoi.", mai arată judecătorii în motivare, citând din declaraţia lui Groşan.
Despre Radu Greceanu Publicistul, cu numele conspirativ "Radu Greceanu" a fost recrutat ca informator pe 10 mai 1974 pe când era student în anul I la Facultatea de filologie Cluj - Napoca, în timp ce-şi satisfăcea stagiul militar. Potrivit ofiţerului care l-a recrutat, Groşan ar fi semnat un angajament, document care nu s-a păstrat la dosar. Patru ani mai târziu, prozatorul a refuzat să mai colaboreze şi a fost exclus din reţea la 30 decembrie 1978.