Evenimentul Zilei > Social > Ioan Aurel Pop condamnă acțiunile protestatarilor de stânga. „Înainte de a da jos statuile lui Columb și Magelan, ar fi bine să ne întrebăm ce am descoperit noi”
Ioan Aurel Pop condamnă acțiunile protestatarilor de stânga. „Înainte de a da jos statuile lui Columb și Magelan, ar fi bine să ne întrebăm ce am descoperit noi”

Ioan Aurel Pop condamnă acțiunile protestatarilor de stânga. „Înainte de a da jos statuile lui Columb și Magelan, ar fi bine să ne întrebăm ce am descoperit noi”

Președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, condamnă acțiunile protestatarilor de stânga, în contextul în care mai multe statui ale unor personalități de la nivel internațional au fost dărâmate de activiștii BLM.

Academicianul Ioan Aurel Pop realizează o analiză a descoperirilor lui Fernando Magellan și Cristofor Columb și condamnă acțiunile protestatarilor Black Lives Matter (BLM), în contextul în care mai multe statui ale unor personalități notorii la nivel internațional au fost dărâmate. „Înainte de a da jos statuile lui Columb și Magelan, ar fi bine să ne întrebăm ce am descoperit noi pentru omenire, pentru oameni, pentru români, pentru grupul din care facem parte”, a atras atenția președintele Academiei Române.

„Noi nu suntem deținătorii adevărului universal”

Ioan Aurel Pop subliniază că nu trebuie să dăm uitării anumite nume, fapte, idei. „Magelan nu are cum să fie judecat de noi, fiindcă noi nu suntem deținătorii adevărului universal. Dar a aplica criterii actuale pentru oamenii și întâmplările din trecut este fals”, a spus președintele Academiei Române.

„Chiar dacă a fost creștin, Magelan a fost în acord cu morala vremii când a luptat cu „sălbaticii”, când le-a răpit bunuri, când i-a ucis etc. El însuși a fost ucis de un băștinaș. Vlad Țepeș, după ce a raportat Occidentului că ucisese la sud de Dunăre peste 20 000 de „păgâni” (turci), a primit asigurarea că va fi iertat de toate păcatele și că numele lui va fi lăudat în veci. A ucide „păgâni”, „eretici” și alți abătuți era de bine pentru orice „creștin adevărat”, in ciuda ideii de iubire a aproapelui și în ciuda poruncii „să nu ucizi”. Oamenii mari nu au fost zei și nu există om care să nu fi greșit. Dacă, însă, faptele folositoare au depășit păcatele, atunci oamenii aceia merită lăudați … Altminteri, îi vom condamna pe toți și vom crede că numai noi suntem buni și drepti. Natural, voi mai da astfel de pilde, cînd voi considera necesar, dar, dacă vor vedea că deranjez, mă voi opri”, a scris președintele Ioan Aurel Pop pe pagina sa de Facebook, subliniind că intenția sa nu este de a analiza la sânge faptele expuse, ci de a reaminti anumite evenimente fundamentale din istorie.

Redăm în continuare mesajul integral publicat de președintele Academiei Române.

Ce am descoperit noi pentru omenire?

Fernando Magellan/ Magelan (1480-1521) se stingea acum cinci sute de ani, în Filipine, după ce aproape înconjurase Pământul (o corabie a lui o va face pe deplin). A fost un navigator și explorator portughez (naturalizat spaniol) din epoca expansiunii europene (epoca Marilor Descoperiri Geografice) și a rămas în istorie pentru prima circumnavigație, după ce a pornit către vest și a ajuns până la Insulele Moluce, descoperind în drumul lui și strâmtoarea care astăzi îi poartă numele. A botezat marele ocean, după impresiile trăite personal, ca fiind „pașnic” (Pacifico).

Rotunjimea Pământului era cunoscută încă din Antichitate, dar nu era acceptată în mod curent. Demonstrația indubitabilă a acestui fapt avea să o facă expediția lui Magelan, pornit pe mare în 1519, ca să ajungă dinspre vest spre est în patria condimentelor exotice (cuișoare, piper etc.), prin care se puteau păstra vreme îndelungată alimentele perisabile (mai ales carnea). Astfel, în aceste căutări febrile, geografii și exploratorii au fost dublați și de negustori. Magelan era convins că Molucele (insule cu mirodenii) pot fi atinse prin vest, iar proiectul său a fost susținut, în cele din urmă, de Coroana Spaniolă. Primul ocol al Pământului venea după descoperirea Americii de către Cristofor Columb (1492) și a avut un impact considerabil în Europa. După cum sublinia Pierre Chaunu, „niciodată lumea nu a fost atât de mare ca după călătoria lui Magelan”. Ecoul acestei performanțe de înconjurare a lumii a ajuns târziu și în Țările Române, tărâmuri izolate în lumea Răsăritului, dominată de Imperiul Otoman și fără ieșire la mare. Marea Neagră era atunci, după cum a demonstrat magistral Gheorghe I. Brătianu, un „lac turcesc”.

Prin aceste descoperiri geografice, Europa s-a expandat și a dus pe alte continente propria civilizație, cu cele bune și cu cele rele. După călătoria lui Magelan se extinde circuitul internațional de valori, de la mărfuri comerciale până la idei, prin creșterea mobilității oamenilor. În ciuda unor voci care îi judecă azi pe Columb și Magelan în chip greșit, după criterii actuale de moralitate și de legalitate, ei au condus la cunoașterea aprofundată a propriei noastre planete și chiar la globalizarea atât de lăudată de criticii lor. Înainte de a da jos statuile lui Columb și Magelan, ar fi bine să ne întrebăm ce am descoperit noi pentru omenire, pentru oameni, pentru români, pentru grupul din care facem parte”, a spus Ioan Aurel Pop.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: