Ioan-Aurel Pop, despre cum și-a pierdut România bogățiile în fața străinilor

Ioan-Aurel Pop, despre cum și-a pierdut România bogățiile în fața străinilor

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat miercuri, ă nicio ţară şi niciun popor de pe lumea asta nu merită şi nu trebuie să trezească ură.

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a afirmat miercuri, la ceremonia în care i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al ASE, că nicio țară nu ar trebui să stțrnească ura, scrie Flux24.

„Dacă ajungem să ştim şi să preţuim ceea ce au făcut strămoşii nu devenim, probabil, mai deştepţi şi nici nu putem prevedea viitorul. Dar putem dobândi o altă virtute. Nu doar aceea de a înţelege mai bine prezentul şi de a ne adapta mai bine vieţii acesteia pe care-o trăim.

Şi dacă nu reuşim cu toţii să iubim pământul, cum au făcut oamenii Evului Mediu, şi în cazul nostru să iubim pământul acesta şi acest popor şi dacă unii dintre noi îşi iau lumea-n cap după o dreaptă cumpănire, deci dacă nu reuşim cu toţii să iubim pământul, măcar să nu-l urâm. Să nu urâm nici ţara aceasta şi nici oamenii ei. Nicio ţară şi niciun popor de pe lumea asta nu merită şi nu trebuie să trezească ură. Iar înţelepţii noştri ne transmit, dacă ştim să le descifrăm mesajele, un testament minunat: setea de adevăr şi de dreptate, învăluite, amândouă, în iubire şi bunătate”, a spus academicianul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pop a explicat de ce „cu o ţară aşa de generoasă în produse ale solului şi subsolului nu au ajuns românii să fie mari negustori şi i-au lăsat pe alţii să le valorifice mărfurile”, invocând “handicapul istoric care a rămas” până în zilele noastre.

Potrivit istoricului, acesta ar fi legat, în Transilvania, de discriminarea românilor, iniţial, pe motive confesionale, ceea ce a dus la confiscarea pământurilor, iar în Ţara Românească şi Moldova, unde, deşi pământurile au rămas în stăpânire românilor, aceştia s-au confruntat cu „jaful instituit de migratori (mai ales de valurile de pecenegi, cumani şi tătari) şi continuat la scară largă de turci”.