Emilian Isaila, editor la „Evenimentul zilei”, si-a vazut ieri visul cu ochii. Dupa sase luni de antrenamente dure, Emi a reusit sa incheie cu bine maratonul de la Budapesta, inregistrand si un timp remarcabil pentru un amator: 4 ore si 7 minute.
A fost primul sau maraton, alergat, la 39 de ani, mai degraba cu inima.
N-a fost insa ultimul. Cu 20 de kilograme mai slab decat inainte de a porni in aceasta aventura, Emilian Isaila a castigat, inainte de toate, batalia cu inamicul public numarul 1 al omului modern, sedentarismul. La doar cateva minute dupa ce a alergat 42,195 kilometri, Emi ne-a impartasit primele impresii.
„Am avut crampe la stomac”
EVZ: Emi, mai poti sa vorbesti? Emilian Isaila: Acum sunt bine, dar, recunosc, am avut si emotii dupa cursa. M-am deshidratat, aveam frisoane si dureri de stomac. Asa ca am vizitat cortul de campanie, care arata ca la razboi, adica era plin de „raniti”. Am luat niste calciu si magneziu si se pare ca sunt in regula. Mi-am indeplinit obiectivul, acela de a incheia cursa. Din pacate, din cauza unor probleme, n-am reusit sa cobor sub timpul de patru ore.
Ce fel de probleme? In prima parte de a cursei, totul a decurs conform planului. La jumatatea traseului am inregistrat un timp de o ora si 53 de minute, dar apoi a inceput greul. Am avut crampe la stomac, probabil din cauza apei pe care am baut-o pe parcurs. A trebuit sa fac o scurta pauza pentru a merge la o toaleta. Am continuat sa alerg insa, desi era tot mai greu.
Care sunt senzatiile traite? La inceput este foarte frumos, mai ales ca mai mult de jumatate din maratonul de la Budapesta se alearga pe cheiul Dunarii. Incet-incet insa, esti obligat sa scazi ritmul. Dupa kilometrul 35, lucrurile devin periculoase. Timpul meu pe ultimii 7-8 kilometri n-a fost deloc grozav, cam 7 minute pe kilometru. Ai senzatia ca un kilometru alergat inseamna o eternitate, ca nu se mai termina. Placerea se transforma in calvar. Am vazut cativa participanti care au fost luati de ambulante.
L-au ajutat tobele
Cum a fost atmosfera? Cursa a fost ca un spectacol. Pe mine chiar m-a sprijinit faptul ca pe traseu, mai ales acolo unde erau pante de urcat, existau trupe muzicale care, cu niste tobe, ne ajutau sa tinem ritmul. In plus, in momentele dificile, chiar si anumite melodii mobilizatoare te impulsionau sa alergi.
Au fost si alti romani care au participat la acest maraton? Da, cel putin 5-6 compatrioti de-ai nostri au luat startul aici, la Budapesta. Au fost peste 3.500 de concurenti, dintre care mai mult de 1.200 din strainatate. Din ce am aflat, numai din Franta au concurat 255 de alergatori. In plus, spectacolul a fost completat de renumitele curse populare, desfasurate pe distante mai scurte.
Te-ai lecuit de maraton sau o sa mai incerci? Cu siguranta, in primavara o sa alerg din nou o cursa de maraton. Nu am hotarat deocamdata care va fi urmatorul „experiment”.
PENTRU ISTORIE
Gebreselassie, nou record mondial Etiopianul Haile Gebreselassie, dublu campion olimpic la 10.000 de metri, a stabilit ieri, la Berlin, un nou record mondial la maraton, cu o performanta de doua ore, 4 minute si 26 de secunde. Gebreselassie a depasit cu 29 de secunde performanta stabilita de kenyanul Paul Tergat in septembrie 2003. „Nu ma intrebati daca sunt mandru, fiindca nu exista suficiente cuvinte pentru a spune acest lucru”, a declarat la final etiopianul.