Aflat la München, unde participă la Conferința de Securitate, Ludovic Orban a făcut în exclusivitate pentru Radio România Actualități precizări despre mecanismul de condiționare a acordării fondurilor europene de situația statului de drept.

România este de acord cu astfel de condiționalitate, dar acestea trebuie clar definite, spune Ludovic Orban, citat de Radio România Actualități, preluat de Rador.

Carmen Gavrilă (RRA): V-aţi întâlnit cu premierul olandez Mark Rutte, a cărui țară s-a opus de-a lungul timpului aderării României la Spațiul Schengen. Credeți că i-ați schimbat opinia? Ce șanse sunt ca Regatul Ţărilor de Jos să aibă altă atitudine de acum înainte?

Ludovic Orban: Vom vedea în viitor. Am prezentat argumentele puternice în favoarea practic a acceptării prezenţei României în Spaţiul Schengen. Noi îndeplinim toate condițiile pentru a adera la Spațiul Schengen şi sunt convins că atitudinea unor ţări se va schimba.

Carmen Gavrilă (RRA): Aţi spus într-o dezbatere la Conferința de Securitate de la München: întâi Schengen, apoi aderarea la zona euro. Când ar putea să se întâmple aderarea la zona euro?

Ludovic Orban: Când vom deplini condițiile de aderare la zona euro. Sunt cinci condiţii obligatorii care trebuie îndeplinite. Obiectivul guvernului pe care îl conduc, mai ales după alegerile anticipate, va fi să îndeplinim aceste condiții şi să devenim parte a zonei euro; integrarea deplină în UE se va produce în momentul în care România va fi parte din zona euro.

Carmen Gavrilă (RRA): Un orizont de timp posibil, fezabil?

Ludovic Orban: Aş prefera să nu dau date, dar pentru noi reprezintă un obiectiv asumat.

Carmen Gavrilă (RRA): Ați vorbit la München despre posibila condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Ce șanse sunt ca un mecanism cu care și noi să fim de acord să fie gata până la adoptarea bugetului?

Ludovic Orban: Mi-am exprimat acordul de principiu cu singura menţiune că fiind un domeniu care poate fi supus unor interpretări subiective trebuie reglementat foarte clar, foarte precis, care e lista posibilelor încălcări ale prevederilor Articolului 2 din Tratat și care sunt sancțiunile aferente fiecărei încălcări, astfel încât să nu existe o posibilitate printr-o definire, să spun, imprecisă, neclară a unor încălcări, posibilitatea de interpretare subiectivă.

Carmen Gavrilă (RRA): Aţi vorbit şi despre un mecanism de combinare a surselor de finanţare americane şi europene pentru Iniţiativa celor Trei Mări, asta după anunţul pe care l-aţi salutat, al secretarului de stat Mike Pompeo, referitor la un miliard de dolari pe care SUA îl vor da pentru finanţarea unor proiecte de independenţă energetică în regiune. Cam ce fel de mecanism aveţi în minte şi dacă este el posibil, această combinare între fonduri americane şi fonduri europene?

Ludovic Orban: Aici nu mai stă în puterea noastră să se adopte o astfel de decizie, dar am menţionat foarte clar că proiectele care s-au discutat în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări sunt proiecte care au impact favorabil asupra UE în ansamblul său. De asemenea, ţările parte din Iniţiativa celor Trei Mări sunt ţări europene şi ca atare cred că ar fi posibilă şi benefică pentru UE o implicare în susţinerea proiectelor respective.

Carmen Gavrilă (RRA): Avem deja o idee despre cam ce fel de proiecte am putea înainta ca să beneficiem?

Ludovic Orban: Sunt proiecte de infrastructură de transporturi, proiecte în domeniul energiei, de infrastructură interenergetică, de interconectare, sunt mai multe categorii de proiecte care, cu siguranţă, sunt de interes european.

Carmen Gavrilă (RRA): Ministrul german al apărării a făcut la München un apel la o interpretare „mai creativă” – şi aici am citat – „mai creativă” a tratatelor UE în aşa fel încât în domeniul apărării să se poată face coaliţii ale statelor membre pentru misiuni în afara UE, coaliţii care să nu aibă nevoie de majoritate. Vi se pare o idee bună sau este una care ar putea duce la o fragmentare şi mai mare a UE?

Ludovic Orban: E o întreagă dezbatere nu numai în domeniul apărării, ci şi în domeniul politicii externe legată de mecanismul decizional la nivel european. Consider că atât problema politicii externe, cât şi problema apărării sunt probleme care trebuie discutate la nivelul UE de ţările UE, sigur, indiferent ce mecanism decizional s-ar putea conveni, în principiu poziţiile UE trebuie să fie împărtăşite de ţările UE şi, pe de altă parte, să nu uităm că ne aflăm şi în cadrul NATO, suntem şi ţări membre ale NATO şi trebuie să existe o coordonare între politica de apărare la nivel european şi politica-mamă

Te-ar putea interesa și: