Este o funcţie grea, de maximă responsabilitate şi extrem de solicitantă, potrivită mai degrabă unei persoane mai tinere. Acestea sunt principalele motive pentru care guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a refuzat să preia funcţia de prim-ministru, după cum a declarat la o emisiune transmisă miercuri seară de postul public de televiziune TVR1.
"Eu cel puţin aşa sunt: dacă mă aşez pe un anumit scaun, încerc să dau tot ce-i mai bun. E o funcţie extrem de solicitantă, îţi trebuie o anumită vârstă, o anumită vigoare", a spus şeful băncii centrale, întrebat care sunt motivele pentru care nu a acceptat funcţia de şef al Guvernului.
Un alt motiv a fost că un prim-ministru trebuie să conducă un partid şi să se bazeze pe o structură de oameni.
"Şi mai am un argument: nu vreau să dezamăgesc pe nimeni. Nici nu sunt de acord cu părerea că numai un prim-ministru poate să schimbe totul", a conchis guvernatorul BNR.
Amnistia fiscală este un hazard moral Întrebat, la emisiunea de la TVR, dacă soluţia amnistiei fiscale ar fi potrivită în acest moment, în condiţiile în care mii de companii figurează cu datorii la stat, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a precizat că nu este de acord cu acest gen de "iertăciuni".
"Nu sunt pentru amnistie, pentru că ar fi hazard moral. Dacă s-ar da o amnistie fiscală, imediat apare speranţa că va apărea o alta. Amnistiile fiscale sunt extrem de periculoase", a explicat el.
Potrivit oficialului BNR, soluţiile trebuie să fie consecvenţa, perseverenţa, dar şi un echilibru în ceea ce priveşte soluţiile adoptate de stat.
Astfel, "dacă penalizările sunt foarte mari, nu numai că nu descurajează arieratele, ci umflă aerieratele. O soluţie echlibrată este potrivită", a explicat el.
"Sacrificiile au fost inevitabile"
Sacrificiile pe care le-au făcut autorităţile şi populaţia României au fost inevitabile, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Aceste ajustări, cum le spunem noi la BNR, au fost inevitabile", a precizat Isărescu. El a explicat că ajustarea urma să fie făcută oricum de economie, într-o formă sau alta. "Faptul că s-a făcut pe ultima sută de metri se datorează amânărilor", a adăugat şeful băncii centrale.
Potrivit lui Isărescu, două lucruri ar fi benefice pentru economia naţională în acest moment: renunţarea la pensionările anticipate şi reducerea efectivelor din armată.
Nu ne trebuie noi ajustări El a precizat că, în prezent, nu este nevoie de ajustări suplimentare. "Trebuie să ne menţinem pe linia de prudenţă, însă nici nu trebuie să ajungem în exuberanţă", a avertizat guvernatorul BNR.
În acest context, guvernul trebuie să dea dovadă de "continuitate şi perseverenţă în aceste programe" cu FMI şi Comisia Europeană.
În acest sens, "avem nu numai intenţia, avem preocuparea declarată la nivel guvevnamental, Banca Naţională, Preşedinţie, să continuăm aceste acorduri cu instituţiile financiare internaţionale", a adăugat el.
Își revin investițiile străine
În opinia lui Mugur Isărescu, sectoarele care dau semnale bune de revenire sunt exporturile, investiţiile străine şi construcţiile.
"Exporturile au efect multiplicator asupra producţiei industriale, care arată o tendinţă de creştere", a spus oficialul băncii centrale. El a precizat că este foarte posibil să vedem în perioada următoare un reviriment în domeniul investiţiilor şi "este foarte posibil şi în domeniul construcţiilor, dacă programele de infrastructură se vor pune în practică".
Referitor la fiscalizarea agriculturii, Isărescu a spus că, dacă s-ar realiza corect, ar fi stimulată prelucrarea pământurilor. Iar în cazul României, pământurile sunt un bun important, a adăugat el.
Ne aşteaptă o criză de transformare
În Europa criza se va accentua, estimează şeful băncii centrale. "Este o problemă cu datoriile suverane", a explicat el.
Potrivit oficialului BNR, sunt semne clare că şi datele din sistemul monetar financiar internaţional se vor schimba, după ce s-a modificat deja raportul de forţe, au apărut cele patru ţări, China, India, Brazilia şi Rusia, ca noi centre de putere economică şi financiară.
"Sunt multe lucruri care ne arată că următorii câţiva ani vor fi de transformări, ca să nu spun criză. Încerc să evit cuvântul, deoarece în mintea fiecăruia are diferite conotaţii", spune Isărescu. El susţine că o transformare poate să însemne şi ceva rău şi ceva bun.
Totodată, printre schimbările aşteptate de Isărescu se numără şi restructurarea FMI, unde ponderea voturilor se schimbă în defavoarea Europei.
În ceea ce priveşte inflaţia, guvernatorul BNR s-a arătat încrezător că vom asista la o scădere a acestui indicator de la 8% la 6%.
Nu poţi adopta euro când ai companii de stat cu datorii la buget Criza din zona euro ne afectează, însă ne-ar fi lovit mai dur dacă România ar fi făcut parte din zona euro, a mai spus Isărescu, la TVR.
"Dacă vom fi în zona euro, disciplina fiscală, disiciplina bugetară - cea pe care o punem sub semnul întrebării, deoarece este austeritate, că nu e bine - arieratele nici nu ar trebui să existe. Nu poţi să intri în zona euro cu arierate, cu societăţi de stat cu datorii la stat", a explicat guvernatorul băncii centrale.
În ceea ce priveşte termenul 2015 pentru adoptarea euro, el a spus că "e un catalizator al reformelor, e un fel de far care ne face să nu ne pierdem drumul". În opinia lui Isărescu, termenul adoptării monedei unice mai depinde de noi. "2015 depinde de ce vom face în 2011, de ce vom face în 2012", susţine oficialul BNR.
El a precizat că, în continuare, nu este exclus ca România să intre în zona euro în anul 2015, însă amânarea cu un an, până în 2016, "n-ar fi o catastrofă".
Referitor la dificultăţile prin care trece zona euro în ansamblu în această perioadă, el a precizat că există tensiuni, însă speră că această construcţie nu se va desfiinţa.
Printre soluţiile care ar salva situaţia, Isărescu enumeră integrarea inevitabilă fiscal-bugetară a zonei euro, în condiţiile în care pactul de stabilitate s-a dovedit insuficient pentru a susţine moneda unică, iar pe de altă parte, o cooperare politica mai strânsă.