Aleksandras Cesnavicius, CEO-ul PRO TV, a acordat un interviu pentru Evenimentul Zilei. Este poate pentru prima dată când directorul general vorbește nu doar despre strategiile postul, despre target-uri, audiențe, proiecte, ci și despre șederea lui în România și cât de mult s-a adaptat aici. După 8 ani petrecuți în țara noastră, lituanianul se simte...acasă.

PRO TV este încă prima televiziune în preferința românilor. În fiecare an, oferta pentru public este extrem de diversă. Cu ce vine nou grila din această toamnă?

Toamna aceasta avem o grilă extrem de diversă, avem programe care sunt deja cunoscute, acesta fiind unul dintre avantajele de a fi lider de piață, dar ca în fiecare an, aducem și noutăți. „SuperStar”, unul dintre programele noi din această grilă, este un format interesant care ne va permite să descoperim oameni speciali, dar în egală măsură vom descoperi și chimia dintre membrii juriului. „Căsătoriți pe nevăzute” este un format unic, în care, sincer să giu, nu știu dacă aș fi îndrăznit să particip. Să te căsătorești fără a-ți cunoaște partenerul! Este incredibil faptul că există oameni care au curajul să facă asta, că totul este extrem de real și cineva chiar poate decide pentru tine. Îmi place foarte tare „Masked Singer România”. Această emisiune a ajuns la cel de-al doilea sezon, avem un panel nou de detectivi, vom avea vedete interesante în spatele măștilor, și vom avea mai multe măști, mult mai spectaculoase. Despre VLAD ce pot spune? Am ajuns la finalul serialului, dar este un final extrem de important.

VEZI GALERIE FOTO Poza 1/8

Ce eforturi presupune o astfel de grilă și mă refer la resurse de ordin uman, logistice, dar și financiare?

E extrem de complicat și costisitor să produci „Masked Singer România”, pentru că trebuie să păstrezi secretul. Acest secret este păstrat peste tot. Dacă ești concurent și dorești în timpul filmărilor să mergi la toaletă, chiar ești urmat de un bodyguard. Publicul nu va vedea toate aceste detalii, dar efortul este extrem de mare. Numele vedetelor din spatele măștilor trebuie protejat pentru a nu distruge misterul din jurul acestei emisiuni. Din punctul meu de vedere, aceasta este partea cea mai complicată. Evident că toate celelalte acțiune pentru a crea un spectacol în adevăratul sens al cuvântului trebuie să fie îndeplinite, dar rămâne întrebarea legată de păstrarea misterului.

De ce ați optat ca VLAD să fie un serial filmat la calitate cinematografică?

Încercăm mereu să găsim combinația ideală penru a avea un conținut puternic, povești bune și în același timp, atunci când le privești, să fie la cele mai înalte standarde. Atunci când urmărești programele noastre trebuie să fie evident că este vorba despre televiziunea numărul 1.

Ați anunțat o recalibrare a targhetului comercial. Vă rugăm să ne explicați de ce această mișcare? Vă așteptați ca întreaga piață media din România să se raporteze de acum înainte la acest nou target?

Targetul anterior a fost stabilit în urmă cu 20 de ani și dacă ne gândim la condițiile de trai de atunci, realizăm că multe lucruri s-au schimbat, nici smartphone-ul nu exista atunci. Pe vremuri, locuitorii din zona urbană erau foarte bine clasificați și era ușor să definești cine se încadra din punct de vedere economic într-un target relevant. Între timp, oamenii au migrat în afara orașelor, vârsta persoanelor active a crescut, ei primesc salariu o perioadă mai lungă de timp și există discuții peste tot în lume să crească iar vârsta de pensionare. Nu putem compara definiția legată de relevanța targetului comercial de acum 20 de ani în contextul actual. Am început să analizăm această posibilitate cu 3 ani în urmă. În ultimul an am urmărit rating-urile pe ambele target-uri, am recalibrat în acest sens grila noastră, iar acum credem că este o mișcare benefică pentru partenerii noștri, care vor avea avantajul  unui univers mai mare și a unui target mai mare și mai stabil.

Se întâmplă acest lucru și pentru că audiența din TV nu este aceeași cu cea din online?

Este adevărat că tinerii urmăresc mai puțin televiziunea liniară. Încă se uită, dar mai puțin. Din punctul nostru de vedere sunt două aspecte: targetul despre care vorbim, iar cel de-al doilea este strâns legat de conținut. Cum să ne asigurăm că prin conținutul nostru suntem atractivi și pentru tineri? Aici practiv intervine oferta pe care o avem pe canalele noastre digitale. Am început să ne concentrăm pe VOYO, dar suntem în căutarea mix-ului corect, și anume a formulei corecte de conținut, care să nu fie doar dublarea conținutului din TV. Obiectivul final este de a continua să ne adresăm tuturor pe platformele pe care publicul este obișnuit să le folosească și de a le propune tipuri de programe pe care le preferă.

Există un focus puternic și pe stațiile secundare, PRO 2 vine cu suprize în această toamnă și nu numai. Următorul obiectiv este accentul pe aceste stații?

În ultimii 5-7 ani, PRO 2 nu a beneficiat de producții locale. Este un pas extrem de important faptul că am început să facem acest gen de producții pentru canalele noastre secundare, pentru că le oferă o identitate, le oferă stabilitate și sunt programe care vor reprezenta liantul în grila lor. Iar pentru PRO X, sportul este elementul principal. Vom vedea pe viitor care vor fi etapele de urmat. O vom lua cu pas cu pas, vom înțelege ce anume funcționează și vom decide la momentul potrivit care va fi structura grijei pentru anul viitor. Este doar un punct de plecare. În acest moment analizăm oportunitățile pe care le vom putem folosi de o manieră flexibilă și am început această producție locală despre care cred că va avea succes.

Locuiți în România de mult timp, 8 ani dacă nu mă înșel. V-ați adaptat stilului nostru de viață și mentalități?

Cred că da, este practic inevitabil acest lucru. Prima oară când ajungi într-o țară vezi foarte multe lucruri care sunt diferite. Încă nu vorbesc limba română, îmi permit cumva să nu o învăț...îmi e ușor pentru că toată lumea vorbește engleză. Dar am ajuns în acea fază în care când mă întorc în România, după ce am fost acasă, am senzația că revin tot acasă. M-am obișnuit, dar totul s-a întâmplat gradual, nici nu am fost conșient de această transformare. Soția mea este aici și probabil că fiul nostru, care nu are nici doi ani, va învăța limba română înaintea tatălui lui când va merge la școală (zâmbește).

Foto: Răzvan Vălcăneanțu