Întâlnire video tensionată între Biden-Putin. Bătaia se dă la granița cu România. Va ceda „Țarul” de la Kremlin

Întâlnire video tensionată între Biden-Putin. Bătaia se dă la granița cu România. Va ceda „Țarul” de la Kremlin Sursa: Arhiva EVZ

Joe Biden și Vladimir Putin se întâlnesc video marți. Cei doi președinți vor trebui să negocieze despre situaţia tensionată din Ucraina, stabilitatea strategică, problemele cibernetice şi regionale sunt alte subiecte extrem de senibile.

Putin şi Biden discută astăzi despre situaţia tensionată din Ucraina. Cheie este dacă Putin ar putea lansa într -adevăr o ofensivă transfrontalieră, sau dacă el folosește trupe la presiune pentru a invada Ucraina.

Cei doi au o listă copleșitoare cu subiecte de abordat, de la tratamentul dur al Rusiei față de dizidenți până la atacul hackerilor și sprijinul Moscovei pentru regimul represiv din Siria.

Ucraina ar putea dovedi „următorul Afganistan” pentru Rusia dacă va alege să invadeze la începutul anului viitor, după cum se tem agențiile de informații americane și ucrainene, a avertizat un membru înalt al comisiei de relații externe a Senatului după știrea că Joe Biden va vorbi cu Vladimir Putin marți.

Ne puteți urmări și pe Google News

Test pentru Biden

Președintele SUA a susținut luni apeluri cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Marii Britanii pentru a discuta despre „preocuparea lor comună” cu privire la acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina, și „retorica din ce în ce mai dură a Rusiei”.

Președintele american Joe Biden îl va avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, cu privire la „costurile directe” în cazul în care Moscova ar invada Ucraina, a declarat un înalt oficial al administrației Biden, în ajunul unei convorbiri programate între cei doi lideri, în timp ce directorul CIA a raportat o acumulare de trupe ruse de-a lungul frontierei.

Biden intenționează să „trimite un mesaj clar Rusiei că vor exista costuri reale, semnificative și directe în cazul în care vor alege să continue cu o escaladare militară” în Ucraina, a declarat oficialul reporterilor luni, sub protecția anonimatului.

Putin a avertizat Occidentul și Kievul să nu treacă „liniile roșii” ale Kremlinului, inclusiv construirea de arme în Ucraina

Biden i-a răspuns ulterior: „Nu voi accepta linia roșie a nimănui”. Iar unii analiști au spus că Rusia, profund îngrijorată de legăturile calde ale Ucrainei cu NATO, face eforturi pentru a opri această mișcare.

Urmând exemplul lui Putin, ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a cerut joi secretarului de stat american Antony Blinken să ofere „garanții de securitate” că NATO nu se va apropia de granița Rusiei.

Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Putin, va căuta garanții că NATO nu se va extinde în Ucraina. Președintele rus a avertizat la sfârșitul lunii trecute că orice extindere a infrastructurii militare NATO în Ucraina reprezintă o linie roșie pentru guvernul său, în timp ce țara a avertizat în mod repetat Occidentul să nu înarmeze Ucraina.

La rândul său, Biden a spus săptămâna trecută că elaborează un plan „cuprinzător” pentru a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce respinge cererile lui Putin.

„Suntem conștienți de acțiunile Rusiei de mult timp și sigur vom avea o discuție lungă”, a spus Biden reporterilor vineri. Întrebat dacă a acceptat „linia roșie” a lui Putin în Ucraina, Biden a răspuns: „Nu voi accepta linia roșie a nimănui”.

Între timp, președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a declarat luni că a vorbit cu Blinken înaintea apelului dintre președinții SUA și Rusia: „Am convenit să continue acțiunile comune și concertate. Suntem recunoscători partenerilor și aliaților strategici din SUA pentru sprijinul continuu al suveranității și integrității noastre teritoriale. Nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a scris Zelenskyi pe Twitter.

Ce se întâmplă dacă întâlnirea virtuală dintre liderii rivali merge prost marți?

Dacă Rusia nu atinge acordurile pe care le caută și toate eforturile diplomatice eșuează, a spus Conley, sentimentul său este că „Putin ar folosi atunci mijloace militare pentru a-și atinge scopul politic.”

Reamintim că Moscova a confiscat Crimeea din Ucraina în 2014 și de atunci a sprijinit forțele separatiste care luptă împotriva Kievului. Conflictul a făcut peste 13.000 de morți, informează theguardian.