MEDIAPOOL. Bulgaria va lupta împotriva corupției și va reforma sisteme-cheie, cum ar fi Parchetul și Ministerul de Interne, dar pentru asta trebuie să primească bani de la Uniunea Europeană.
Acesta este tonul instituțiilor bulgare care candidează cu proiecte în cadrul Planului de redresare economică al Uniunii Europene din criza provocată de pandemia de COVID. Prin intermediul ministerelor importante și al organismelor de anchetă, Bulgaria a decis să ceară finanțare pentru proiectele care au fost blocate de ani de zile. Acum, însă, a fost găsit un nou motiv pentru revigorarea lor - pandemia.
Bulgaria candidează pentru peste 400 milioane de leva (circa 200 de milioane de euro – n.trad.). Cea mai mare parte din sumă ar merge la Ministerul de Interne, care speră să primească peste 329 milioane de leva. Consiliul Judiciar Suprem (CJS), instanțele și Procuratura nu pierd șansa de a solicita o pondere mare din finanțarea europeană – în total 71,5 milioane de leva.
În schimbul acestor bani, justiția promite să se digitalizeze în cele din urmă, iar urmărirea penală să înceapă să lupte mai eficient împotriva corupției. Cea mai mare parte a sumei este alocată înlocuirii practic a tuturor computerelor personale ale magistraților și personalului instanțelor, construirea centrelor de date și protecție împotriva atacurilor cibernetice.
Procurorul general al Bulgariei a promis o luptă puternică împotriva corupției pentru doar 36 de milioane de leva de la UE. „Corupția este o componentă care afectează negativ investițiile”, se arată în proiectul Procuraturii, care solicită alocarea a 36 milioane de leva din fondul de redresare.
Procuratura de stat promite că, dacă banii vor fi alocați, „vor avea ca rezultat o creștere a eficienței investigațiilor privind infracțiunile de corupție”. „Apoi, vor fi sporite abilitățile informatice ale procurorilor și anchetatorilor”, se arată în proiect. Din acesta nu se înțelege ce anume a împiedicat până acum Procuratura să lupte împotriva corupției, dar se spune că noile computere vor ajuta cu siguranță. Se presupune că vechile sisteme din Parchet duc la scurgerea de informații.
Parchetul explică că implementarea proiectului va crea „condiții prealabile pentru schimbul electronic automat de informații între Procuratura Republicii Bulgaria și alte organisme anticorupție din Bulgaria, precum Comisia pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Ilicite, Ministerul de Interne, Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) etc”. Nu este clar de ce nu există un astfel de schimb în prezent.
Parchetul cere 1,9 milioane de leva pentru furnizarea și instalarea unităților centrale de procesare pentru prelucrarea informațiilor, matrice de date pe disc (2,14 milioane de leva), un sistem de gestionare a vulnerabilităților tehnice (237.000 de leva), o nouă rețea de transmisie a datelor (4 milioane de leva) , 4000 de computere noi pentru toți procurorii și angajații instanțelor (4,75 milioane de leva), dispozitive hardware și pachete software pentru platforma de gestionare a evenimentelor și securitatea informațiilor (1,78 milioane de leva), sistem de protecție împotriva amenințărilor cibernetice (7,07 milioane de leva).
Sistem de protecție împotriva pierderii de date (1,66 milioane de leva), sisteme pentru controlul accesului la informații și protecția datelor sensibile (3 milioane de leva), software și echipamente de rețea în valoare de 8,9 milioane de leva. În anul 2017, Parchetul a lansat un proiect european în valoare de 2,5 milioane de leva, al cărui scop era deschiderea bazelor de date ale instituției către cetățeni și crearea unui număr de servicii electronice. Și atunci Parchetul a promis că va face astfel încât să facă schimb de informații cu alte organisme interesate.
De ani întregi
Un exemplu foatrte bun de proiect împotmolit în Ministerul de Interne sunt noile documente de identitate cu cip, care ar fi trebuit să fie gata cu ani în urmă. Licitația publică pentru elaborarea lor a fost anunțată încă din 2018, dar nu au fost finalizată încă. După ce un contractant a fost selectat în sfârșit primăvara trecută, procedura s-a cufundat din nou. Potrivit ultimelor date, decizia este atacată la Comisia pentru Protecția Concurenței, iar ulterior – probabil și la Curtea Administrativă Supremă, ceea ce înseamnă o altă tergiversare.
Deși nu există nicio perspectivă ca acestă licitație să se finalizeze curând, Ministerul de Interne și-a declarat disponibilitatea de a începe activitatea de îndată ce proiectul va fi aprobat la nivel european. Bugetul total al proiectului depășește 200 milioane de leva. Aproape 70 de milioane din această sumă, sau 36,2% din finanțare, provin din surse naționale. Restul de peste 120 milioane de leva se cer de la UE. Astfel, există unele șanse ca noile documente de identitate bulgare, care conform planului ar fi trebuit să fie generația 2019, să apară în jurul anului 2023.
Proiectul-cheie pentru noile documente cu cip încorporat este un pas important în eventuala creare a unei guvernări electronice. Ideea este ca cetățenii să se poată legitima în fața instituțiilor fără a fi nevoie, de exemplu, de o semnătură electronică sau de alte mijloace de a-și dovedi identitatea. Cu toate acestea, statul nu poate implementa acest lucru de aproape un mandat.
Un alt „nou” proiect pe care Ministerul de Interne îl propune este actualizarea sistemului de telefonie de urgență 112. Aceste promisiuni au fost făcute de ani de zile, dar în mod real se face foarte puțin. Cu toate acestea, în mod formal, acest proiect poate fi finalizat la timp. La începutul anului trecut, a fost adoptat un concept pentru dezvoltarea telefonului de urgență, care prevedea o achiziție publică pentru modernizarea sistemului în termen de 16 luni.
În prezent, Ministerul de Interne a găsit un argument suplimentar - sistemul 112 și reacția corespunzătoare a echipelor de urgență sunt esențiale în condiții de pandemie. Adevărul este că această comunicare este de importanță-critică și fără o pandemie, deoarece de ea depinde de cât de repede și unde va fi trimisă o ambulanță, pompieri sau poliție. Dar Ministerul de Interne s-a bazat și pe actualitate și scrie: "Încrederea publicului în instituții va crește odată cu garantarea prevenirii și protecției populației, care este o condiție importantă pentru menținerea viabilității economiei în contextul pandemiei COVID-19".
Pentru implementarea acestui proiect sunt necesare puțin peste 57 de milioane de leva, care vor fi cheltuite de către ministerul de forță, precum și de către Ministerul Sănătății. De asemenea, se caută peste 150 de milioane de leva pentru finalizarea sistemului radio al Ministerului de Interne - TETRA. Acesta este, de asemenea, o sursă de cheltuieli pe termen lung, prin multe achiziții publice, dar rămâne nefinalizată. Acum, Ministerul de Interne subliniază că au nevoie de fonduri pentru a achiziționa mai multe echipamente de comunicații radio și pemtru a le pune în funcțiune.
Tot despre instanțe
Anul trecut, Consiliul Judiciar Suprem (CJS) a creat un scandal mare odată cu lansarea noului Sistem Unificat de Informații pentru Instanțe. Judecătorii au protestat împotriva noului sistem, declarându-l atât de greoi încât nu și-au putut face treaba. CJS a amânat implementarea completă până la mijlocul anului 2021. Sistemul în cauză a fost plătit cu 6 milioane de leva din finanțare europeană. Acum CJS dorește încă 27,4 milioane de leva pentru un proiect de modernizare a aceluiași sistem împotriva căruia au protestat judecătorii. Promisiunea este că de data aceasta e-justiția se va întâmpla cu adevărat, toată lumea va putea face schimb de documente judiciare online, corupția și documentele se vor reduce foarte mult.
Documentația pe proiect relevă faptul că CJS a cheltuit milioane pe sisteme de informații, dar nu a cumpărat suficiente scanere și copiatoare, ceea ce face imposibilă crearea dosarelor electronice ale instanțelor. Dacă UE dă încă 27,4 milioane de leva, CJS promite să asigure posibilitatea cetățenilor și întreprinderilor să comunice și să facă schimb de documente electronice cu sistemul judiciar integral online. Ca bonus, se promite crearea unui sistem de distribuție centralizată și procesare electronică online a proceselor și medierilor.
Prețul este de „doar” 3,8 milioane de leva. Separat, magistraților și angajaților instanțelor li se promit 6.000 de computere noi pentru 1.200 de leva fiecare și separat 2.200 de laptopuri gaming de câte 1.800 de leva fiecare. Asta înseamnă în total 11,1 milioane de leva. Apoi, CJS dorește să construiască două centre de date, plus un centru de arhivă cu suma de 12,5 milioane de leva. În afară de toate acestea, este prevăzută suma 300.000 de leva pentru instruirea magistraților și încă 200.000 de leva costuri suplimentare. CJS are și un proiect separat de 1,3 milioane de leva pentru dezvoltarea Portalului unificat pentru justiție electronică pentru accesul cetățenilor și persoanelor juridice la serviciile electronice și justiție electronică.
Curtea Administrativă Supremă (CAS) solicită, la rândul său, suma de 7,16 milioane de leva pentru dezvoltarea sistemului său. Un punct interesant aici este alocarea a 60.000 de leva numai pentru studiul bunelor practici. CAS vrea 850.000 de leva pentru a se conecta cu sistemele CJS și cu celelalte instanțe. Se insistă pentru suma 3,5 milioane de leva pentru un modul de informare pentru schimbul de documente și 750 000 de leva pentru un sistem de desfășurare a ședințelor de judecată online. Curtea are nevoie de 2 milioane de leva pentru un nou hard pentru depozitarea de date, care vor fi depuse la centrul de date al CJS și repararea sistemelor actuale. (Rador)