Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, astăzii, abrogarea articolului 276 din Codul Penal, respingând cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a propunerii legislative cu acest subiect.
Articolul 276 din Codul Penal prevede că "fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influenţa sau a intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă".
Propunerea legislativă privind abrogarea articolului 276 din Codul Penal a fost iniţiată de PNL şi adoptată de Parlament, însă Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că abrogarea articolului "ar putea afecta bunul mers al justiţiei".
Senatul respinsese, pe 16 septembrie, în calitate de primă Cameră sesizată, cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita Parlamentului menţinerea articolului 276 din Codul Penal, şeful statului precizând că acesta sancţionează infracţiunea de "presiuni asupra justiţiei" şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală.
În cererea de reexaminare, respinsă atât de senatori, cât şi de deputaţi, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că introducerea acestei infracţiuni în Codul Penal a avut în vedere "asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora".
"Raţiunile care au justificat introducerea acestei infracţiuni persistă şi, în consecinţă, abrogarea articolului ce sancţionează presiunile asupra justiţiei, nu este oportună", spunea preşedintele Traian Băsescu, în documentul amintit.
În raportul Comisiei juridice a Senatului, se precizează însă faptul că membrii Comisiei consideră necesară abrogarea articolului 276 având în vedere că 'aşa cum este formulat textul în vigoare, declaraţiile oricărei persoane ar putea fi interpretate ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală, dându-se în acest fel posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare'.
Propunerea legislativă a fost adoptată iniţial de Senat pe 4 februarie, iar Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz, a aprobat-o pe 18 februarie.
Cererea de reexaminare a legii a fost făcută de către preşedintele Traian Băsescu în 18 martie 2014, şeful statului solicitând Parlamentului respingerea legii trimisă la promulgare.
Ulterior, Senatul a respins, pe 16 septembrie, cererea şefului statului, iar, marţi, deputaţii au luat, în plen, aceeaşi decizie. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.