Mesajele nedorite primite prin e-mail există încă din primii ani ai internetului. Astăzi, aproximativ 100 de miliarde de mesaje spam sunt primite zilnic pe căsuţele poştale electronice din întreaga lume.
Spamul (mesajele nesolicitate - n.r.) este o problemă cu care majoritatea ne confruntăm, fie că este vorba de căsuţa personală de e-mail, fie de cea de serviciu, de jurnalul personal pe internet (blog) sau de telefonul mobil.
Mesajele nesolicitate primite prin e-mail există încă din primii ani ai internetului. Astăzi, aproximativ 100 de miliarde de mesaje spam sunt primite zilnic de oamenii din întreaga lume, conform unui raport întocmit de compania care produce soluţii antivirus, Sophos. Numărul acestora s-a triplat în ultimii trei ani.
De asemenea, studiile au arătat că în căsuţa poştală electronică a unei persoane care nu are instalat pe computer un filtru antispam, 85% din mesajele primite zilnic sunt nesolicitate. Statele din care se trimit cele mai multe mesaje nesolicitate sunt SUA (21%), Rusia (8,3%) şi China (4,2%). Specialiştii în comunicare consideră spamul o formă foarte ieftină de publicitate sau de marketing în favoarea unui produs, serviciu sau doctrină.
Cei care trimit spamurile strâng adresele de e-mail de pe diverse chaturi, site-uri, forumuri sau folosesc programe dăunătoare (viruşi, spyware, adware) care copiază adresele din computerele internauţilor.
O altă formă de spam sunt mesajele publicitare primite pe telefonul mobil, numite „m-spam“, sau cele care doresc să-i păcălească pe utilizatorii de cartele prepay. Alte exemple sunt mesajele publicitare postate pe forumurile de discuţii pe internet, cele care apar pe jurnalele personale on-line (bloguri) sau mesajele primite în masă (chiar şi de la cunoscuţi) pe programele de mesagerie instant, precum Yahoo! Messenger. În majoritatea statelor lumii, inclusiv în România, spamul este ilegal şi se pedepseşte prin lege. Prima amendă din România În primele două luni ale anului 2008, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI) a primit circa 50 de plângeri având ca subiect primirea de spamuri. Tot anul acesta, instituţia a dat prima amendă - 1.000 de lei - pentru transmiterea de comunicări comerciale nesolicitate, companiei de recuperare de creanţe Urban şi Asociaţii.
Un studiu realizat în 2004 arată că în lume se cheltuiesc anual peste 20 de miliarde de dolari în lupta împotriva spamului. De asemenea, mesajele nedorite afectează şi productivitatea angajaţilor, care pierd timp preţios încercând să separe spamul de mesajele „curate“. Astfel, pierderile totale ale companiilor au fost estimate la circa 21,5 miliarde de dolari. Nu toate mesajele nesolicitate sunt spam Nu trebuie însă să catalogăm chiar toate mesajele nesolicitate primite drept spam. „Deşi se pune adeseori semnul egal între termenul de comunicare comercială nesolicitată şi cel de spam, cele două noţiuni nu se suprapun în totalitate“, ne-a declarat Dan Georgescu, preşedintele ANRCTI. Astfel, dacă o persoană sau o companie trimite un mesaj şi nu doreşte ca acesta să fie catalogat aşa, mesajul trebuie să respecte câteva reguli, reglementate prin lege.
În România persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute anunţurile trebuie să fie clar identificabilă. Ofertele promoţionale trebuie, de asemenea, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie uşor accesibile şi clar prezentate. De asemenea, competiţiile şi jocurile promoţionale trebuie să fie clar identificabile ca atare.