Arestările în rândul poliţiştilor-şpăgari vor continua, anunţă procurorii.
Bucureşti, Bacău, Vrancea, Arad, Satu-Mare, Argeş, Covasna, Cluj. Acestea sunt doar câteva dintre „punctele-negre” de pe hartă, la capitolul şpăgi pentru permise fără examen sau înmatriculări fără taxe.
Ieri, procurorii şi ofiţerii anticorupţie au identificat o grupare de şap te persoane - poliţişti cu diferite funcţii şi grade şi instructori auto - care se ocupa cu fraudarea examenelor de obţinere a per miselor auto şi ulterior eliberarea acestor documente. Clienţii poliţiştilor erau, în special, persoane care picaseră de mai multe ori examenul pen tru ob ţine rea permisului de conducere, dispuse să plătească între 1.200 şi 3.500 de euro pentru un permis.
Metoda bluetooth
Sistemul utilizat la „fabrica de permise” de la Cluj se baza pe tehnologie şi era inspirat din experienţa studenţilor din mai toate universităţile din ţară. Pe scurt, candidatul se prezenta la examen cu o cască miniaturală în ureche, conectată prin bluetooth la un telefon mobil. El era astfel în legătură cu instructorul auto care îi dicta toate răspunsurile. Totul, sub ochii îngăduitori ai poliţiştilor examinatori.
Anchetatorii spun că lucrurile s-au simplificat şi mai mult din decembrie 2008, odată cu introducerea examinării computerizate la Serviciul de În ma triculări şi Permise Auto Cluj; con curentului îi era mult mai uşor să bifeze răspunsurile pe ecranul calculatorului.
Ancheta de la Cluj a pornit de la reclamaţii anonime trimise la DGA de către mai mulţi clujeni cărora li se părea ciudat că unii candidaţi terminau examenul foarte repede, şi-l promovau. „De la aceste anonime am construit un caz de la zero şi am descoperit ceea ce se întâmpla la examenul pentru obţinerea permiselor. Noi am infiltrat mai mulţi poliţişti sub acoperire şi am reuşit să aflăm că banii îi erau înmânaţi instructorului, iar acesta, la rândul lui, îi dădea poliţistului”, ne-a declarat unul dintre poliţiştii implicaţi în anchetă.
La rândul lor, anchetatorii DNA au autorizat mai multe percheziţii în Cluj- Napoca, Floreşti şi Gilău. O percheziţie a fost făcută şi la sediul Serviciului Permise, care a fost închis ieri. De aici au fost ridicate zeci de dosare ale unor candidaţi care au susţinut examenul în anii 2007 şi 2008. Procurorii susţin că, până în prezent, au fost identificate zece persoane care au recunoscut că au plătit pentru a promova examenul pentru per misul de conducere. „Lista lor va fi mult mai lungă după ce vom finaliza ancheta”, ne-a declarat unul dintre anchetatorii care supervizează dosarul.
Informator arestat
Printre poliţiştii reţinuţi aseară se află comisarul-şef Ovidiu Vais, şef Birou Examinări (până luna trecută, când s-a pensionat), agent-şef principal Ioan Costin, agent Daniela Popuţă şi subinspectorul Lazăr Chira. Surse judiciare susţin că infor maţii despre reţeaua de poliţişti corupţi de la Serviciul de Înmatriculări avea şi Serviciul de Informaţii şi Protecţie Informativă Cluj din cadrul Ministerului de Interne. Însă întreaga lucrare informativă a fost compromisă prin folosirea unui informator care, în cele din urmă, a fost arestat pentru trafic de influenţă. Este vorba despre Liviu Boroş, reţinut în urmă cu o săptămână, după ce a fost prins pretinzând 1.000 de euro unui clujean căruia îi promisese că-i va „rezolva” să obţină un permis de conducere.
În momentul reţinerii sale, Boroş a recunoscut că este informator la serviciul de informaţii, fiind coordonat de comisarul Felician Fărcaş. El a spus că avea misiunea de a afla informaţii despre un anume Dorin Ţibre, persoană care se ocupa cu falsificarea de acte, inclusiv a permiselor de conducere auto. Boroş a mai declarat că, pentru informaţiile furnizate, primea diverse sume de bani.
PE URMELE ŞPĂGII
Anchetele la Serviciile Permise Auto se extind în toată ţara
„Anchetele şi implicit arestările în rândul unor poliţişti de la serviciile Permise Auto şi Înmatriculări - care nu s-au sfiit să ia mită chiar şi de la propriii colegi - se vor extinde în toată ţara. (...) Ca şi în alte domenii, şpaga s-a împământenit de 15-20 de ani în aceste servicii, a devenit un obicei care, din păcate, a fost tolerat şi lăsat să se dezvolte ca o adevărată industrie. Şi noi ştiam, şi poliţia ştia, şi mai-marii Internelor ştiau că permisele se «cumpără», însă nimeni nu făcea nimic, oamenii nu aveau curajul să depună plângere. Iar în lipsa unei plângeri care să-ţi permită folosirea unor agenţi sub acoperire, în lipsa unui flagrant e greu să dovedeşti luarea de mită”, sus ţin surse din rândul anchetatorilor.
Potrivit anchetatorilor, în funcţie de „piedicile” apărute în calea po liţiştilor- şpăgari (una dintre acestea, examinarea pe calculator la proba teoretică), tarifele pentru eliberarea unui permis fără examen au crescut de la 100 de euro - în urmă cu câţiva ani -, la 1.000 de euro acum.
„La fel s-a întâmplat şi la înmatriculări. Tarifele pentru înmatricularea cu acte false a unei maşini secondhand au crescut de la câteva sute de lei în primăvara anului trecut (cât încasa, în Capitală, agentul Ion Medeleanu), la 4.000 de euro anul acesta (cât primeau agenţii de la Covasna, cărora ieri magistraţii le-au interzis să mai profeseze)”, spun oamenii legii. Cât despre recunoaşterea şpăgii la vârful insti tuţiilor care ar fi trebuit să o combată, extrem de relevante sunt notele de redare a unei şe dinţe a Colegiului de Conducere a MAI, publicate de EVZ în primăvara lui 2007.
Discuţiile purtate atunci de şefii MAI arătau că un permis de conducere pentru un poliţist costa 100 de euro, iar „cadrele” care trăiau din salariul de bugetar ajunseseră să se împrumute la generali pentru a satisface pretenţiile examinatorilor.
„Am spus despre permise, cum se dau bani. Că au venit la mine două cadre care mi-au cerut să le împrumut, pentru că, la fiecare examen, le luau câte 100 de euro. Şi am făcut ceva până acum la Permise?...”, îl întreba retoric pe Vasile Blaga (pe atunci ministru de interne) primul său adjunct, chestorul principal Anghel Andreescu.
Soluţie: poliţiştii de la Permise, simpli funcţionari
Şi pentru că responsabilitatea în privinţa controlului asupra poliţiştilor de la Permise se împarte, din 2005, între prefecţi şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) a Ministerului Internelor, subordonaţii ministrului Dan Nica iau acum în calcul o variantă de descentralizare, care ar putea duce „la eliminarea corupţiei, într-un mod mult mai eficient”.
„Ne gândim să desfiinţăm Direcţia, iar angajaţii acestor servicii să devină funcţionari publici, astfel încât prefectul să aibă controlul deplin, mai ales în privinţa numirii sau destituirii şefilor acestor servicii”, au explicat oficialii MAI. (A contribuit Adrian Moise)
Astăzi la Kanal D:
- Urmăreşte acest material la ştirile de la ora 18.30