Românii de la oraş se arată interesaţi de situaţia din Kosovo, fără a fi însă foarte îngrijoraţi. Cei de la sat cred, mai degrabă, că ar trebui să ne vedem de „bubele“ noastre.
Românii se arată interesaţ i de subiectul Kosovo şi cred că apariţia noului stat va duce la idei de autonomie şi în rândul minorităţ ilor de la noi din ţară. La oraş, oamenii au urmărit cu îngrijorare ştirile şi speră că lucrurile se vor calma. La sat însă, greutăţile i-au adus pe oameni în zona indiferenţ ei: aici, politica externă „nu bate“ subiecte ca preţul porumbului sau Elodia.
„Împărţirea unui stat nu poate să dea rezultate bune“, crede Iulia M., bucureşteancă în vârstă de 75 de ani. Ea se gândeşte cu îngrijorare că ar putea fi un precedent pentru autonomia judeţelor Harghita şi Covasna. „Nimic nu este imposibil. Dar nu pe noi, cei în vârstă, ar trebui să ne îngrijoreze, ci pe voi, tinerii!“, adaugă femeia.
Pentru Stelian Stoica (52 de ani) e clar că urmează o manevră a autonomiştilor din România. „Sunt sigură de asta! Se vede şi din ce declară UDMR-ul. Iar la sârbi sigur o să apară acum un conflict!“, spune Stelian Stoica.
„Nu ne priveşte pe noi“
Florin, student la Universitatea Româno-Americană, crede că nu este treaba României să se pronun- ţe împotriva noului stat. „Sincer, nu ne priveşte pe noi, românii, treaba asta. Noi, aici, nu am trecut printrun război ca să putem asocia o situaţ ie ca asta“, zice Florin. Tânărul de 22 de ani spune că are colegi maghiari şi de altă etnie minoritară şi că e imposibil ca lumea să nu poată trăi în pace după un eveniment ca ăsta. „Pentru noi nu contează care e din Ardeal, care e din Moldova, care e maghiar, român sau ţigan. Nu aş vedea un război etnic în România de genul celui care a fost în Serbia“, afirmă tânărul.
Pe de altă parte, doamnele Alexa şi Ioana cred că nu e normal ca, într-o zi, să spună unii provinciali din Bucureşti că de mâine Capitala este a lor. Cam aşa văd ele Kosovo. Nu-s de acord cu independenţ a noului stat. „Oricum, sârbii sunt oameni răzbunători, sunt nişte oameni de caracter şi sar putea să izbucnească ceva pe acolo“, e de părere doamna Alexa.
POLITICA EXTERNĂ LA GHIMPAŢI
Problema Kosovo printre săteni
În satele din Muntenia, problema Kosovo a ajuns, lin, prin satelit, pe cale televizată, şi a poposit, fără explozie, în faţa porţii sau la cârciumă. Nici vorbă de îngrijorare sau de idei legate de autonomie maghiară în Ardeal. Oamenii ştiu despre ce-i vorba, că doar nu trăiesc în pustii, dar preferă să schimbe o vorbă, ca întotdeauna, despre porumb şi pâine.
„Avem altele de care să ne batem capul“
În faţa Magazinului Universal Sătesc cu Bufet din Ghimpaţi, Dâmboviţa, o seamă de cetăţeni dau de înţeles că subiectul Kosovo la ei în sat s-ar putea reduce la „ţara arde, iar baba se piaptănă“. „Avem noi altele de care să ne batem capul“, spune Nicolae. „Oamenii se gândesc aici la ce să pună pe masă. Că au ajuns pensiile astea de nu mai bem decât ceai. De un coniac, nici nu se mai pune problema!“, adaugă omul. E un fel de lider al grupului, iar de alături, Iordache Vasile pare un aghiotant. „Noi ne gândim la ziua de mâine, nu la Kosovo. Că ne-a luat viaţa democraţia asta! De-ar fi iar preţurile alea plafon, de pe vremea lui Ciuruitu...“, se arată nostalgic Iordache Vasile. „Acuma, mai e totuşi o problemă: a vorbit preşedintele că noi nu suntem de acord cu independenţa Kosovo, dar el a vorbit în numele lui. Că ştiţi cum li se zice la albaneji, machidoni? Li se zice ţânţari şi-s daţi dracu’, cine ştie ce-o să fie acolo. Dar dacă îi vrea Europa...“, adaugă, informat, Nicolae.
Coleg cu sârbii
În Tărtăşeşti, Dâmboviţa, loc ce se laudă cu titulatura de „leagănul lui Adrian Năstase“, de întrebi de una-de alta pe uliţă, Nicu Lazăr zice în glumă că el nu discută la bere despre Kosovo, ci despre teren de vânzare şi despre Elodia. Mai încolo, stau la gard Gheorghe Florea (72 de ani) şi iubita sa, Ioana (52 de ani). Gheorghe zice că, de când e pensionar, stă cu ochii pe ştiri ca pe butelie şi că are o părere în problema Kosovo: „Acolo e vorba de politica lor, că noi nu putem şti ce e între ei. Eu am lucrat şi cu sârbi, că eram în construcţii, şi ştiu că erau cam individuali, aşa. Adică ţara lor e ţara lor şi atât! Şi acum îmi pare rău să văd că dau foc la lucruri pe acolo. Astea sunt nişte, cum să le zic, măgării“, spune omul.
DIN ŢARĂ
Manifeste în limba maghiară la Târgu-Mureş
Oamenii din ţară cu care am vorbit nu par foarte impresionaţi de evenimentele din Kosovo, deşi cei mai mulţi sunt la curent cu ele.
TÂRGU-MUREŞ. În cutiile poş- tale ale etnicilor maghiari din Târgu- Mureş au apărut manifeste prin care aceştia sunt îndemnaţi să susţină referendumul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc încă de anul trecut. Maghiarilor li se cere „să scrie o literă de aur în cartea istoriei maghiare“ şi să voteze cu „DA“ pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, obiectiv sprijinit printr-o declaraţie comună şi de bisericile istorice maghiare.
IAŞI. Ieşenii cu care am vorbit spun că înţeleg refuzul României de a recunoaşte noul stat. „Altfel, ungurii ar putea profita de precedentul creat şi ar cere şi ei autonomie“, ne-a spus Maria Popa, administrator al unui hotel din Iaşi. Alţii spun că este un semn de respect şi o măsură reparatorie faţă de Serbia. „Noi i-am trădat o dată pe sârbi atunci când am permis americanilor să intre în spaţiul nostru aerian ca să-i bombardeze. Era cazul ca acum să fim alături de Serbia“, este de părere Marian Axente, angajat în sistemul bancar.
TIMIŞOARA. Timişorenii ţin partea Serbiei. Spun că e normal să-şi „apere“ vecinii de la care, în vremuri de restrişte, cumpărau blugi, Vegeta şi gumă de mestecat Turbo. „Măcar acum avem ocazia să ne spălăm ruşinea de a fi lăsat avioanele americane să decoleze de la noi ca să bombardeze Serbia“, spune Alexandru Ardereanu, student. Prin pieţe, în staţiile de tramvai, subiectul Kosovo cu eventualele urmări e la ordinea zilei. „Să fim serioşi, autonomia secuilor nu se poate da. Nu în ţara asta. Să emigreze în Ungaria“, spune Iosif Lupală, comerciant de banane într-una dintre pieţele oraşului.
SFÅNTU GHEORGHE. Aproape 200 de persoane au manifestat ieri pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. În acelaşi timp, pentru cei din Chichiş (Kokos), locuitorii primei comune din „Ţinut“, discuţiile autonomiste nu înseamnă decât „politică“ sau „prostie“. Comuna e locuită de 1.638 de suflete (878 de maghiari, 734 de români şi 18 romi). Românii locuiesc în satul Băcel, maghiarii - în Chichiş.
La crâşma din Băcel ne-a certat o femeie: „Oamenii vin aici să-şi verse necazurile, nu să vorbească despre prostiile care vă interesează pe voi“. Consăteanul ei, Gheorghe Adam, o susţine: „Autonomia Ţinutului Secuiesc n-o să se întâmple, aşa că nu-mi bat capul cu asta“, a spus el.
În Chichiş, crâşma „La Motanul Negru“ e închisă. La un bufet deschis câteva sute de metri mai încolo ne vorbeşte Nagy Istvan, „ungur, ungur“, cum s-a autodescris: „Dacă se votează autonomia, votez şi eu. Dar eu zic că dacă munceşti aici, trăieşti bine. Dacă pleci, eşti doar un ungur, iar dacă ajungi în Ungaria eşti un ţigan“. (Mara Popescu)